Date importante

Bilanțul contabil	Pierderea aferentă exercițiului financiar
Bilanțul BCE s-a contractat cu 37,3 miliarde EUR în anul 2025, în principal ca urmare a scăderii consemnate de titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară, în condițiile în care Eurosistemul nu a mai reinvestit principalul aferent titlurilor ajunse la scadență în cadrul APP și al PEPP.	Pierderea BCE a fost semnificativ inferioară în 2025, față de 2024, fiind determinată, în principal, de diminuarea cheltuielilor privind dobânzile rezultate din datoria netă aferentă TARGET. Pierderea din 2025, similar pierderilor înregistrate în cei doi ani precedenți, va rămâne în bilanțul BCE pentru a fi compensată de profiturile viitoare.
Bilanțul contabil	Profitul/(pierderea) aferent(ă) exercițiului financiar
(miliarde EUR)	(milioane EUR)

1 Raportul administratorilor

1.1 Scopul Raportului administratorilor publicat de BCE

Raportul administratorilor face parte integrantă din Conturile anuale ale BCE și are scopul de a oferi cititorilor informații contextuale cu privire la situațiile financiare.^[1],[2] Având în vedere faptul că activitățile și operațiunile desfășurate de BCE sunt menite să sprijine obiectivele sale de politică, poziția și rezultatele sale financiare ar trebui analizate în contextul măsurilor adoptate.

În acest sens, raportul administratorilor prezintă principalele misiuni și activități ale BCE, precum și impactul acestora asupra situațiilor sale financiare. De asemenea, acest raport analizează principalele evoluții înregistrate pe parcursul anului în bilanțul contabil și contul de profit și pierdere și include informații despre participațiile nete ale BCE.^[3] Nu în ultimul rând, raportul descrie contextul caracterizat de riscuri în care funcționează BCE, furnizând informații despre riscurile specifice la care aceasta este expusă, precum și despre politicile de gestionare a riscurilor utilizate pentru reducerea acestora.

1.2 Principalele misiuni și activități

BCE face parte din Eurosistem, care cuprinde, pe lângă BCE, băncile centrale naționale (BCN) din statele membre ale Uniunii Europene (UE) a căror monedă este euro.^[4] Obiectivul principal al Eurosistemului este menținerea stabilității prețurilor. BCE își îndeplinește misiunile astfel cum se prevede în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene^[5] și în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC)^[6] (Figura 1). BCE își desfășoară activitățile în vederea îndeplinirii mandatului său, și nu cu intenția de a genera profit.

Figura 1

Misiunile principale ale BCE

În conformitate cu principiul aplicării descentralizate a politicii monetare în Eurosistem, operațiunile de politică monetară sunt evidențiate atât în situațiile financiare ale BCE, cât și în cele ale BCN din zona euro. Unele instrumente incluse în cadrul operațional de politică monetară al Eurosistemului nu sunt utilizate de BCE și, în consecință, nu au niciun impact asupra situațiilor financiare ale BCE.^[7]

Tabelul 1 oferă o prezentare generală a principalelor activități ale BCE în îndeplinirea mandatului care i-a fost încredințat, precum și a impactului acestora asupra situațiilor financiare ale BCE.

1.3 Evoluții financiare

1.3.1 Bilanțul contabil

Până în 2022, bilanțul BCE a continuat să crească (Graficul 1), în principal pe seama unor achiziții definitive de titluri de valoare efectuate de BCE în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP), ca parte a procesului de implementare a politicii monetare a Eurosistemului.^[13] Creșterea consemnată în 2022 a fost mai moderată ca urmare a sistării achizițiilor nete de titluri de valoare în cadrul PEPP și al APP de la sfârșitul lunii martie 2022 și, respectiv, de la 1 iulie 2022. Bilanțul s-a contractat atât în 2023, cât și în 2024, pe seama unei diminuări graduale a deținerilor în cadrul APP, dată fiind reinvestirea doar parțială a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență în perioada martie-iunie 2023, precum și încetarea completă a acestor reinvestiri începând cu luna iulie 2023. Scăderea graduală a deținerilor în cadrul PEPP, după ce principalul aferent titlurilor ajunse la scadență a fost doar parțial reinvestit în semestrul II 2024, a contribuit, de asemenea, la reducerea bilanțului BCE în anul respectiv. Aceste reinvestiri au fost sistate la sfârșitul anului 2024.

În anul 2025, bilanțul BCE s-a contractat în continuare, cu 37,3 miliarde EUR, până la 603,3 miliarde EUR, tot pe seama unor răscumpărări de titluri de valoare deținute în cadrul APP și al PEPP. Aceste răscumpărări au avut drept rezultat o diminuare a titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară, în timp ce decontarea în numerar a operațiunilor respective prin intermediul conturilor TARGET a condus la o scădere corespunzătoare a angajamentelor intra-Eurosistem, care a fost numai parțial compensată de ieșirile de numerar ca urmare a reducerii depozitelor constituite la BCE, determinând totodată o diminuare a altor angajamente.

Graficul 1

Principalele componente ale bilanțului contabil al BCE

(miliarde EUR)

Titlurile de valoare exprimate în euro deținute în scopuri de politică monetară reprezentau 54% din activele totale ale BCE la sfârșitul anului 2025. La acest post din bilanț, BCE deține titluri achiziționate în cadrul programului destinat piețelor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (third covered bond purchase programme – CBPP3), al programului de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), al programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). Titlurile achiziționate în cadrul acestor programe sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii.

Pe baza deciziilor relevante ale Consiliului guvernatorilor, Eurosistemul a sistat operațiunile de reinvestire a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență în cadrul APP și al PEPP începând cu luna iulie 2023 și, respectiv, la sfârșitul anului 2024. Ca urmare a acestor decizii, titlurile de valoare deținute de BCE în scopuri de politică monetară s-au redus într-un ritm măsurat și previzibil. În total, portofoliile de politică monetară s-au restrâns cu 51,5 miliarde EUR, până la 325,3 miliarde EUR în 2025 (Graficul 2). Portofoliul APP s-a diminuat cu 33,7 miliarde EUR, până la 186,5 miliarde EUR, deținerile aferente PSPP, ABSPP și CBPP3 contractându-se cu 26,5 miliarde EUR, cu 4,0 miliarde EUR și, respectiv, cu 3,1 miliarde EUR. Portofoliul PEPP a scăzut cu 17,8 miliarde EUR, până la 138,6 miliarde EUR.

Graficul 2

Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(miliarde EUR)

Titlurile deținute de BCE în cadrul APP și al PEPP la sfârșitul anului 2025 au avut o structură pe scadențe diversificată (Graficul 3).^[14]

Graficul 3

Structura pe scadențe a APP și PEPP

În anul 2025, valoarea echivalentă totală în euro a activelor externe de rezervă ale BCE, care constau în aur, drepturi speciale de tragere, dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești, s-a majorat cu 13,6 miliarde EUR, până la 116,8 miliarde EUR.

Echivalentul în euro al deținerilor de aur ale BCE a crescut în 2025 cu 18,9 miliarde EUR, până la 59,8 miliarde EUR (Graficul 4), pe seama unei majorări a prețului de piață al aurului exprimat în euro. Această creștere a condus, de asemenea, la majorarea cu o sumă echivalentă a conturilor de reevaluare pentru aur ale BCE (Secțiunea 1.3.2 „Participații nete”).

Graficul 4

Deținerile de aur și prețurile aurului

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: EUR/uncia de aur fin)

Deținerile valutare ale BCE în dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești exprimate în euro s-au redus cu 4,8 miliarde EUR, până la 55,2 miliarde EUR, în 2025 (Graficul 5), în principal pe seama deprecierii dolarului SUA și a yenului japonez față de euro.^[15] Deprecierea dolarului SUA s-a reflectat și în diminuarea soldurilor din conturile de reevaluare ale BCE (Secțiunea 1.3.2 „Participații nete”), în timp ce deprecierea yenului japonez a condus la o reducere a cursului de schimb recunoscută în contul de profit și pierdere la sfârșitul exercițiului financiar, în condițiile în care conturile de reevaluare aferente au fost epuizate integral în 2024 (Secțiunea 1.3.3 „Contul de profit și pierdere”). În pofida acestei reduceri, deținerile de yeni japonezi s-au majorat ca urmare a unei reechilibrări standard pentru alinierea structurii rezervelor valutare ale BCE la alocarea-țintă. Ca parte a acestei reechilibrări, BCE a vândut în trimestrul I 2025 o mică parte din deținerile sale de dolari SUA și a reinvestit integral încasările în yeni japonezi.

Graficul 5

Deținerile valutare

(miliarde EUR)

Dolarul SUA este în continuare principala componentă a deținerilor valutare ale BCE, reprezentând 78% din deținerile totale la sfârșitul anului 2025.

BCE administrează plasamentele aferente deținerilor sale valutare prin intermediul unei abordări în trei etape. În primul rând, responsabilii cu gestionarea riscurilor din cadrul BCE constituie un portofoliu de referință strategic, care este aprobat de Consiliul guvernatorilor. În al doilea rând, administratorii portofoliilor din cadrul BCE elaborează portofoliul de referință tactic, care este aprobat de Comitetul executiv. În al treilea rând, BCN efectuează zilnic operațiuni de plasament în mod descentralizat.

Deținerile valutare ale BCE sunt investite în titluri de valoare, contracte de deport și depozite pe piața monetară sau sunt deținute în conturi curente (Graficul 6). Titlurile din acest portofoliu sunt evaluate la prețurile pieței de la sfârșitul exercițiului financiar.

Graficul 6

Structura plasamentelor în valută

(miliarde EUR)

Scopul deținerilor valutare ale BCE este finanțarea intervențiilor potențiale pe piața valutară. Din acest motiv, deținerile valutare ale BCE sunt administrate în conformitate cu trei obiective (în ordinea priorității): lichiditatea, siguranța și randamentul. Prin urmare, aproape jumătate din acest portofoliu cuprinde titluri de valoare cu scadențe scurte (Graficul 7).

Graficul 7

Structura pe scadențe a titlurilor de valoare exprimate în monedă străină

Portofoliul de fonduri proprii al BCE constă preponderent în plasamente ale capitalului vărsat și ale sumelor deținute în fondul general de rezervă și în provizionul pentru riscuri financiare.^[16] Valoarea acestui portofoliu s-a majorat cu 0,4 miliarde EUR, până la 23,1 miliarde EUR în 2025 (Graficul 8), în principal pe seama reinvestirii veniturilor din dobânzi generate de acest portofoliu.

Graficul 8

Portofoliul de fonduri proprii al BCE

(miliarde EUR)

Portofoliul de fonduri proprii constă aproape integral în titluri de valoare exprimate în euro evaluate la prețurile pieței la sfârșitul exercițiului financiar. În 2025, titlurile de natura datoriei emise de administrațiile publice au reprezentat 73% din portofoliul total.

Ponderea plasamentelor ecologice în portofoliul de fonduri proprii a continuat să crească, de la 28% la sfârșitul anului 2024 la 33% la sfârșitul anului 2025.^[17] BCE intenționează să majoreze în continuare această pondere în anii următori.^[18] În 2021 și 2022, achizițiile de obligațiuni ecologice pe piețele secundare au fost completate de plasamente în fondul de investiții în obligațiuni verzi exprimate în euro pentru băncile centrale (EUR BISIP G2), lansat de Banca Reglementelor Internaționale în luna ianuarie 2021. În octombrie 2024, BCE a început să investească o mică parte din fondurile sale proprii în fonduri de capital tranzacționate la bursă (Exchange Traded Funds – ETF) care urmăresc indicii de referință aliniați la Acordul de la Paris.^[19] Această diversificare sporește potențialul de randament al portofoliului de fonduri proprii al BCE și aliniază în continuare investițiile sale la o traiectorie de decarbonizare în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris și ale Legii europene a climei.^[20]

Scopul portofoliului de fonduri proprii este de a furniza venituri care să contribuie la finanțarea cheltuielilor de exploatare ale BCE care nu au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere.^[21] Portofoliul este investit în active în euro, sub rezerva respectării limitelor impuse de cadrul propriu de control al riscurilor, având ca rezultat o structură pe scadențe mai diversificată (Graficul 9) comparativ cu cea a portofoliului de rezerve valutare.

Graficul 9

Structura pe scadențe a titlurilor de valoare aferente fondurilor proprii

La sfârșitul anului 2025, valoarea totală a bancnotelor euro în circulație emise de Eurosistem a fost de 1 619,5 miliarde EUR, o creștere cu 2,0% față de sfârșitul anului 2024. BCE are alocată o cotă de 8% din valoarea totală a bancnotelor euro în circulație, care s-a cifrat la 129,6 miliarde EUR la finele anului. Din punct de vedere legal, atât BCE, cât și BCN din zona euro au dreptul să emită bancnote euro. Cu toate acestea, în practică, numai BCN emit fizic bancnote euro sau le retrag din circulație. Prin urmare, BCE deține creanțe intra-Eurosistem față de BCN din zona euro cu o valoare echivalentă celei a bancnotelor aflate în circulație care îi sunt alocate.

Angajamentele intra-Eurosistem ale BCE, care includ, în principal, soldul net TARGET al BCN din zona euro față de BCE și angajamentele BCE cu privire la activele externe de rezervă transferate către BCE de BCN din zona euro în momentul aderării la Eurosistem, s-au redus cu 34,6 miliarde EUR, până la 354,1 miliarde EUR, în anul 2025.

Evoluția angajamentelor intra-Eurosistem este determinată preponderent de cea a datoriei nete aferente TARGET. Principalii factori care au contribuit la variațiile datoriei nete aferente TARGET în perioada 2021-2025 au fost achizițiile și răscumpărările de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară, care sunt decontate prin intermediul conturilor TARGET, precum și variațiile angajamentelor exprimate în euro față de rezidenți din zona euro și din afara zonei euro (Graficul 10). În 2025, datoria netă aferentă TARGET a BCE s-a redus cu 34,6 miliarde EUR, în principal pe seama intrărilor de numerar din răscumpărările de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară, care au fost parțial compensate de ieșirile de numerar legate de: (i) scăderea angajamentelor exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro și (ii) cheltuielile privind dobânzile plătite pentru datoria netă aferentă TARGET a BCE.

Graficul 10

Soldul net TARGET intra-Eurosistem, angajamentele în euro față de rezidenți din zona euro și din afara zonei euro și titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(miliarde EUR)

În anul 2025, alte pasive ale BCE s-au diminuat cu 16,1 miliarde EUR, până la 58,8 miliarde EUR, în principal pe seama scăderii angajamentelor exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro ca urmare a depozitelor mai mici acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal.^[22]

1.3.2 Participații nete

Participațiile nete ale BCE constau în capitalul vărsat, orice sume deținute în provizionul pentru riscuri financiare și în fondul general de rezervă, conturile de reevaluare, orice pierderi acumulate din anii anteriori și orice profit sau pierdere pentru exercițiul financiar respectiv.^[23],[24]

La sfârșitul anului 2025, participațiile nete ale BCE au totalizat 60,9 miliarde EUR (Graficul 11 și Tabelul 2). Acest nivel a fost cu 11,0 miliarde EUR superior celui înregistrat la sfârșitul anului 2024, pe seama majorării consemnate de conturile de reevaluare, în principal ca urmare a creșterii prețului de piață al aurului exprimat în euro în 2025. Avansul participațiilor nete ale BCE a fost parțial compensat de pierderea înregistrată în 2025.

Graficul 11

Participațiile nete ale BCE

(miliarde EUR)

Câștigurile nerealizate aferente deținerilor de aur și monedă străină, precum și de titluri de valoare și alte instrumente care fac obiectul unei reevaluări la prețul pieței nu sunt evidențiate ca venituri în contul de profit și pierdere, ci sunt înregistrate direct în conturile de reevaluare prezentate pe partea de pasiv a bilanțului BCE. Soldurile acestor conturi pot fi utilizate pentru a contracara efectele oricărei evoluții ulterioare nefavorabile a prețurilor și/sau a cursurilor de schimb respective și, prin urmare, consolidează reziliența BCE față de riscuri. În anul 2025, conturile de reevaluare pentru aur, monede străine și cele pentru titluri de valoare și alte instrumente s-au majorat cu 12,2 miliarde EUR, până la 62,5 miliarde EUR, în principal pe seama creșterii soldurilor conturilor de reevaluare pentru aur ca urmare a prețului de piață mai ridicat al aurului exprimat în euro. Acest efect a fost parțial anulat de reducerea soldurilor conturilor de reevaluare pentru monedele străine, mai ales dolarul SUA, pe seama deprecierii acestora față de euro (Graficul 12).

Graficul 12

Principalele cursuri de schimb și prețul aurului în perioada 2021-2025

(variații procentuale față de 2021; date la sfârșitul anului)

Având în vedere expunerea sa la riscuri financiare (Secțiunea 1.4.1 „Riscurile financiare”), BCE poate constitui un provizion pentru riscuri financiare care să fie utilizat, în măsura considerată necesară de Consiliul guvernatorilor, pentru a compensa pierderile generate de această expunere. De la sfârșitul anului 2023, acest provizion a fost zero, întrucât a fost eliberat integral pentru a acoperi pierderile înregistrate de BCE în 2022 și 2023. În contextul evaluării anuale a volumului acestui provizion, Consiliul guvernatorilor poate decide să îl reconstituie după ce BCE revine pe profit și compensează pierderile acumulate reportate din anii anteriori.

Pierderea BCE aferentă exercițiului financiar a fost de 1,3 miliarde EUR (Secțiunea 1.3.3 „Contul de profit și pierdere”). Similar celor doi ani precedenți, Consiliul guvernatorilor a decis să reporteze pierderea în bilanțul BCE, urmând ca aceasta să fie compensată de profiturile viitoare.

1.3.3 Contul de profit și pierdere

Pe parcursul perioadei anterioare de patru ani (Graficul 13), rezultatul BCE a consemnat o scădere în termeni anuali. În 2022 și 2023, reducerea rezultatului BCE a fost, în principal, consecința materializării riscului de rată a dobânzii, în condițiile în care majorarea ratelor dobânzilor în zona euro a condus la o creștere imediată a cheltuielilor privind dobânzile suportate de BCE pentru datoria netă aferentă TARGET, care a fost remunerată la rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare (rata dobânzii la OPR).^[25] Totodată, veniturile din activele BCE nu s-au majorat în aceeași măsură sau în același ritm, situație care s-a menținut și în 2024, în pofida reducerilor ratelor dobânzilor de politică monetară începând cu luna iunie a anului respectiv, întrucât cheltuielile privind dobânzile suportate pentru datoria netă aferentă TARGET au rămas, în medie, superioare veniturilor din dobânzi generate de active. În 2025, rezultatul BCE, deși în pierdere în continuare, a fost mult mai bun decât în 2024, întrucât s-a restrâns decalajul dintre ratele dobânzilor la activele purtătoare de dobândă și cele aplicabile pasivelor, în principal pe seama ratei medii mai scăzute a remunerării datoriei nete aferente TARGET, mai ales ca urmare a unor noi reduceri ale ratei dobânzii de politică monetară (Secțiunea 1.4.1 „Riscurile financiare”).

Pierderile consemnate de BCE din 2022, care au fost precedate de o perioadă îndelungată în care s-au înregistrat profituri substanțiale, arată rolul și măsurile necesare adoptate de Eurosistem în îndeplinirea mandatului său principal de menținere a stabilității prețurilor. Totodată, măsurile de politică monetară, precum programele de achiziționare de active, au contribuit la îmbunătățirea rezultatelor economice. Până în 2022, bilanțul BCE a înregistrat o expansiune semnificativă, cu precădere pe seama achizițiilor de titluri de valoare în cadrul programelor de achiziții definitive. Pe partea de active, majoritatea titlurilor de valoare deținute în prezent în scopuri de politică monetară au scadențe îndelungate și cupoane fixe și au fost achiziționate într-o perioadă în care ratele dobânzilor au fost foarte scăzute sau egale cu zero. Aceste active nu sunt afectate imediat de modificările ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și continuă să genereze venituri din dobânzi relativ scăzute. În același timp, decontarea de fonduri aferente acestor achiziții prin intermediul TARGET a condus la creșterea datoriei nete a BCE aferente TARGET, care este sensibilă la variațiile ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE. Începând cu 2023, scăderea progresivă a deținerilor de titluri de valoare în scopuri de politică monetară ca urmare a eliminării treptate a reinvestirilor a condus la diminuarea corespunzătoare a datoriei nete aferente TARGET, determinând o reducere a riscului de rată a dobânzii (Secțiunea 1.4.1 „Riscurile financiare”).

Se estimează că BCE va reveni pe profit în 2026 sau în anul următor, deși acest aspect va depinde de nivelurile viitoare ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și ale cursurilor de schimb, precum și de dimensiunea și structura bilanțului BCE.

În orice caz, soliditatea financiară a BCE este evidențiată de capitalul său și de conturile sale de reevaluare substanțiale, care au însumat 71,4 miliarde EUR la sfârșitul anului 2025 (Secțiunea 1.3.2 „Participații nete”), BCE menținându-și capacitatea deplină de a-și îndeplini obiectivul principal de menținere a stabilității prețurilor, indiferent de eventualele pierderi.^[26]

Graficul 13

Principalele componente ale contului de profit și pierdere al BCE

(milioane EUR)

În anul 2025, pierderea BCE aferentă exercițiului financiar s-a ridicat la 1 254 de milioane EUR, fiind mult inferioară celei înregistrate în 2024, ca urmare a unei reduceri semnificative a cheltuielilor nete privind dobânzile (Graficul 14).

Graficul 14

Factorii determinanți ai profitului/(pierderii) BCE aferent(ă) anilor 2024 și 2025

(milioane EUR)

Cheltuielile nete privind dobânzile ale BCE s-au ridicat la 178 de milioane EUR în 2025, față de 6 983 de milioane EUR în 2024 (Graficul 15). Componenta principală a fost reprezentată în continuare de cheltuielile semnificative privind dobânzile generate de datoria netă a BCE aferentă TARGET, care au anulat complet veniturile din dobânzi generate de: (i) titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară, (ii) creanțele BCE aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului și (iii) rezervele valutare.

Graficul 15

Veniturile/(cheltuielile) nete din dobânzi

(milioane EUR)

Veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară s-au redus doar ușor cu 36 de milioane EUR, până la 3 814 milioane EUR în 2025 (Graficul 16), mai ales pe seama veniturilor mai mici din dobânzi aferente titlurilor deținute în cadrul APP (CBPP3, ABSPP și PSPP). Veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor deținute în cadrul APP s-au restrâns cu 301 milioane EUR, până la 2 318 milioane EUR, în principal pe seama diminuării veniturilor din dobânzi aferente titlurilor deținute în cadrul ABSPP cu 281 de milioane EUR, până la 137 de milioane EUR, în urma scăderii semnificative a deținerilor pe fondul rambursărilor de titluri. Veniturile din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în cadrul PSPP s-au cifrat la 2 022 de milioane EUR, nivel relativ similar celui din 2024, când titlurile deținute în cadrul acestui portofoliu au fost achiziționate cu precădere la randamente scăzute și, prin urmare, ajungerea la scadență a acestora a avut doar un impact minor asupra veniturilor asociate din dobânzi. În schimb, veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în cadrul PEPP s-au majorat cu 275 de milioane EUR, până la 1 481 de milioane EUR, compensând aproape în totalitate declinul veniturilor din alte portofolii de politică monetară, și s-au datorat în principal diminuării cheltuielilor cu amortizarea primelor aferente titlurilor emise de sectorul public.

Graficul 16

Veniturile/(cheltuielile) nete din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară

(milioane EUR)

Veniturile nete din dobânzi la rezervele valutare s-au diminuat cu 449 de milioane EUR, până la 2 089 de milioane EUR, preponderent ca urmare a scăderii veniturilor din dobânzi generate de titlurile de valoare exprimate în dolari SUA.

Veniturile din dobânzi aferente alocării bancnotelor euro către BCE și cheltuielile privind dobânzile legate de remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate s-au diminuat în 2025 cu 2 332 de milioane EUR, până la 2 900 de milioane EUR și, respectiv, cu 659 de milioane EUR, până la 790 de milioane EUR. Aceste scăderi au fost determinate de rata medie mai scăzută a remunerării (2,3% în 2025, față de 4,1% în 2024), ca urmare a reducerii ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, într-o mai mică măsură, a aplicării ratei dobânzii la facilitatea de depozit ca bază a remunerării, în locul ratei dobânzii la OPR.

În principal din același motiv, cheltuielile nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET datorate de/către BCN s-au diminuat cu 7 968 de milioane EUR, până la 7 706 milioane EUR, în 2025. Reducerea soldurilor TARGET, în principal ca urmare a ajungerii la scadență a titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară, a contribuit, de asemenea, la această scădere.

Alte cheltuieli nete privind dobânzile s-au restrâns cu 994 de milioane EUR, până la 485 de milioane EUR în 2025. Această evoluție s-a datorat în principal unei diminuări a cheltuielilor privind dobânzile aferente: (i) depozitelor acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal, (ii) soldurilor sistemelor auxiliare din zona euro și (iii) garanțiilor sub formă de numerar primite în cadrul operațiunilor de împrumut de titluri de valoare, pe seama ratelor medii mai mici de remunerare în 2025 și a soldurilor medii mai reduse ale acestor trei posturi. Aceste variații au fost parțial anulate de contractarea veniturilor din dobânzi aferente portofoliului de fonduri proprii, mai ales ca urmare a amortizării mai scăzute a obligațiunilor cu discount.

Câștigurile nete realizate care rezultă din operațiuni financiare s-au ridicat la 950 de milioane EUR în 2025, comparativ cu pierderea în valoare de 17 milioane EUR consemnată în 2024 (Graficul 17). Acest rezultat se datorează cu precădere câștigurilor realizate din diferențe de curs de schimb ca urmare a unei reechilibrări standard a structurii rezervelor valutare ale BCE în trimestrul I 2025 în vederea alinierii la alocarea-țintă. Veniturile obținute din vânzarea unei mici părți din deținerile de dolari SUA au fost reinvestite integral în yeni japonezi (Graficul 18).

La rezultatul global au contribuit și câștigurile nete realizate din preț aferente vânzărilor de titluri de valoare exprimate în dolari SUA, al căror preț de piață a fost influențat pozitiv de scăderea randamentelor corespunzătoare din SUA pe parcursul anului (Graficul 19).

Graficul 17

Câștiguri/(pierderi) realizate care rezultă din operațiuni financiare

(milioane EUR)

Graficul 18

Câștiguri/(pierderi) realizate trimestrial care rezultă din operațiuni financiare în 2024 și 2025

(milioane EUR)

Graficul 19

Randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la 2 ani în Statele Unite, Japonia și China

(procente p.a.; date la sfârșitul lunii)

Pierderile nerealizate din reevaluare sunt evidențiate la cheltuieli în contul de profit și pierdere al BCE sub forma unor reduceri ale valorii la încheierea exercițiului financiar. În anul 2025, aceste reduceri ale valorii au însumat 1 446 de milioane EUR (Graficul 20). Ca urmare a deprecierii monedelor străine în raport cu euro la cursuri de schimb inferioare costului de achiziție, pierderile nerealizate care au rezultat din diferențe de curs de schimb s-au ridicat la 1 316 milioane EUR. Mai exact, yenul japonez s-a depreciat cu 13% în termeni anuali, ceea ce a condus la o reducere a valorii deținerilor în această monedă cu 1 229 de milioane EUR. De asemenea, s-au înregistrat pierderi nerealizate din preț în valoare de 130 de milioane EUR ca urmare a scăderii valorii de piață a mai multor titluri de valoare deținute, în principal, în portofoliul de fonduri proprii și în cel în yeni japonezi.

Graficul 20

Reduceri ale valorii activelor și pozițiilor financiare

(milioane EUR)

Cheltuielile de exploatare totale ale BCE, inclusiv cele cu amortizarea și serviciile de producere a bancnotelor, s-au redus cu 42 de milioane EUR, până la 1 428 de milioane EUR (Graficul 21). Această evoluție s-a datorat în mare măsură diminuării cheltuielilor de personal în legătură cu beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung, în principal datorită faptului că normele care reglementează planurile de pensii ale BCE au fost modificate în 2024 și un cost nerecurent asociat a fost recunoscut integral în contul de profit și pierdere pentru exercițiul financiar respectiv.

Cheltuielile aferente supravegherii bancare sunt acoperite integral prin intermediul taxelor percepute anual entităților supravegheate. Pe baza cheltuielilor efective suportate de BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere bancară, veniturile din taxe de supraveghere aferente anului 2025 s-au ridicat la 690 de milioane EUR.^[27]

Graficul 21

Cheltuielile de exploatare și veniturile din taxe de supraveghere

(milioane EUR)

1.4 Gestionarea riscurilor

Gestionarea riscurilor reprezintă o componentă esențială a activităților BCE și se realizează printr-un proces continuu de: (i) identificare și evaluare a riscurilor, (ii) examinare a strategiei și a politicilor în materie de risc, (iii) aplicare a unor măsuri de diminuare a riscurilor și (iv) monitorizare și raportare a riscurilor, toate aceste aspecte fiind sprijinite de metodologii, procese și sisteme eficace (Figura 2).

Figura 2

Ciclul de gestionare a riscurilor

Secțiunile următoare prezintă riscurile, precum și sursele acestora și cadrele aplicabile de control al riscurilor.

1.4.1 Riscurile financiare

Comitetul executiv propune politici și proceduri care să asigure un nivel corespunzător de protecție împotriva riscurilor financiare la care este expusă BCE. Comitetul de gestionare a riscurilor, care include experți de la băncile centrale din Eurosistem, contribuie la monitorizarea, măsurarea și raportarea riscurilor financiare legate de bilanțul Eurosistemului și, în același timp, definește și revizuiește metodologiile și cadrele asociate acestora. Astfel, Comitetul oferă asistență organelor de decizie în vederea asigurării unui nivel corespunzător de protecție a Eurosistemului.

Riscurile financiare rezultă din operațiunile BCE și din expunerile asociate. Cadrele de control al riscurilor și limitele utilizate de BCE pentru gestionarea profilului de risc diferă în funcție de tipul de operațiune, reflectând obiectivele de politică și de investiții ale diferitelor portofolii și caracteristicile de risc ale activelor-suport.

Pentru a monitoriza și a evalua riscurile, BCE utilizează o serie de tehnici de estimare a riscurilor elaborate de experții săi. Aceste tehnici se bazează pe un cadru comun de simulare a riscurilor de piață și de credit. Principalele concepte, tehnici și ipoteze de modelare care stau la baza măsurilor riscurilor se întemeiază pe standardele în domeniu și pe datele de piață disponibile. Riscurile sunt, de regulă, cuantificate ca pierderea așteptată (expected shortfall – ES) estimată la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an.^[28] Pentru calcularea riscurilor sunt utilizate două abordări: (i) abordarea contabilă, care se axează pe impactul asupra contului de profit și pierdere al BCE, pierderile fiind absorbite în prima fază de conturile de reevaluare aplicabile; și (ii) abordarea financiară, care vizează impactul pierderilor financiare asupra participațiilor nete totale ale BCE, fără a lua în considerare conturile de reevaluare ca amortizor la calcularea riscurilor. BCE calculează și alte măsuri ale riscurilor la diferite niveluri de încredere, realizează analize ale senzitivității și ale scenariilor de testare la stres și evaluează proiecțiile pe termen mai lung ale expunerilor și veniturilor pentru a asigura în continuare o imagine cuprinzătoare a riscurilor.^[29]

Riscurile totale ale BCE s-au redus ușor pe parcursul anului. La sfârșitul anului 2025, riscurile financiare totale aferente bilanțului BCE, măsurate cu ajutorul ES la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an în cadrul abordării contabile, au fost de 15,2 miliarde EUR, nivel ușor inferior riscurilor estimate la sfârșitul anului 2024 (Graficul 22). O diminuare a riscurilor generată de reducerea deținerilor BCE de titluri emise de sectorul public în cadrul APP și al PEPP a fost, în mare măsură, anulată de sporirea riscurilor asociate deținerilor de rezerve valutare ale BCE și portofoliului său de fonduri proprii exprimate în euro.

Graficul 22

Riscurile financiare totale (ES 99%, potrivit abordării contabile)

(miliarde EUR)

Riscul de credit derivă din portofoliile de operațiuni de politică monetară, portofoliul de fonduri proprii exprimate în euro și deținerile de rezerve valutare ale BCE. Deși titlurile de natura datoriei deținute în scopuri de politică monetară sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii și, prin urmare, în absența vânzărilor, nu fac obiectul unor variații ale prețurilor asociate migrării creditelor, acestea sunt în continuare expuse riscului de nerambursare a unui credit. Fondurile proprii exprimate în euro și rezervele valutare sunt evaluate la prețurile pieței, fiind așadar supuse riscului de migrare a creditelor și riscului de nerambursare a unui credit. Riscul de credit s-a diminuat comparativ cu anul 2024, ca urmare a reducerii titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară.

Riscul de credit este atenuat, în principal, de aplicarea criteriilor de eligibilitate, a procedurilor de verificare prealabilă și a limitelor care diferă de la un portofoliu la altul.

Riscul valutar și cel asociat materiilor prime sunt generate de deținerile BCE de aur și monede străine. Riscul valutar s-a amplificat față de anul 2024.

Având în vedere rolul deținut de aceste active în politica monetară, BCE nu acoperă riscul valutar și pe cel asociat materiilor prime. Aceste riscuri sunt însă diminuate de existența conturilor de reevaluare și de diversificarea deținerilor de diferite monede străine și aur.

O mică parte din portofoliul de fonduri proprii exprimate în euro al BCE este investită în fonduri de capital tranzacționate la bursă (Exchange Traded Funds – ETF) care urmăresc indicii de referință aliniați la Acordul de la Paris, generând un risc asociat plasamentelor în acțiuni.

Având în vedere alocarea redusă, riscul asociat plasamentelor în acțiuni al BCE este relativ marginal, fiind diminuat prin intermediul diversificării și al conturilor de reevaluare aplicabile.

Deținerile de rezerve valutare și portofoliul de fonduri proprii exprimate în euro ale BCE sunt investite, în principal, în titluri cu venit fix și sunt expuse riscului de rată a dobânzii generat de evaluarea la prețul pieței, dat fiind că acestea fac obiectul unei astfel de evaluări. Aproape jumătate din rezervele valutare ale BCE sunt investite în active cu scadențe relativ scurte (Graficul 7 din Secțiunea 1.3.1 „Bilanțul contabil”), în timp ce activele din portofoliul de fonduri proprii au, în general, scadențe mai lungi (Graficul 9 din Secțiunea 1.3.1 „Bilanțul contabil”). Riscul de rată a dobânzii asociat portofoliului de fonduri proprii al BCE, măsurat prin abordarea contabilă, s-a majorat față de anul 2024.

Riscul de rată a dobânzii al BCE generat de evaluarea la prețul pieței este diminuat prin intermediul unor politici de alocare a activelor și al conturilor de reevaluare.

BCE este, de asemenea, supusă riscului de rată a dobânzii rezultat din necorelări între rata dobânzii obținută pentru active și rata dobânzii plătită pentru pasive, cu impact asupra veniturilor sale nete din dobânzi. Acest risc nu este asociat în mod direct niciunui portofoliu, ci, mai degrabă, structurii bilanțului BCE în ansamblu și îndeosebi existenței unor neconcordanțe între active și pasive la nivel de scadență și randament. Riscul de rată a dobânzii s-a diminuat în 2025, reflectând scăderea înregistrată de pasivele BCE ca urmare a reducerii deținerilor de titluri în cadrul APP și al PEPP. Pe lângă măsurarea sa ca parte a ES la un nivel de încredere de 99% pe un orizont de un an, acest risc este monitorizat cu ajutorul unor proiecții ale profitabilității BCE pe termen mediu și lung.

Acest tip de risc este gestionat prin politici de alocare a activelor, fiind diminuat, în plus, de existența unor pasive neremunerate în bilanțul BCE.

Materializarea riscului de rată a dobânzii a condus la pierderi începând cu anul 2022, BCE suportând cheltuieli nete privind dobânzile și în 2025. Cheltuielile nete privind dobânzile au fost semnificativ mai mici comparativ cu 2023 și 2024, în principal ca urmare a scăderii ratei dobânzii la facilitatea de depozit, care, de la 1 ianuarie 2025, a fost principala rată de remunerare în ceea ce privește pasivele. Deși se așteaptă ca BCE să înceapă să înregistreze venituri nete din dobânzi în viitorul apropiat, nu poate fi exclusă posibilitatea consemnării unor noi pierderi din dobânzi în anii următori, având în vedere neconcordanțele menționate anterior între active și pasive la nivel de scadență și randament.

Riscurile asociate schimbărilor climatice sunt integrate treptat în cadrul BCE de gestionare a riscurilor. În anul 2022, Eurosistemul a efectuat prima testare la stres din perspectiva schimbărilor climatice a bilanțului Eurosistemului, care a permis o estimare preliminară a impactului acestui risc asupra bilanțului BCE.^[30] O altă testare la stres privind schimbările climatice a avut loc în 2024, iar astfel de testări vor continua să fie efectuate periodic în următorii ani.^[31]

1.4.2 Riscul operațional

Gestionarea riscului operațional (Operational Risk Management – ORM) este parte integrantă a structurii de guvernanță și a proceselor de administrare ale BCE.^[32] Comitetul executiv este responsabil de cadrul și politica de gestionare a riscului operațional ale BCE, precum și de aprobarea acestora, iar Comitetul pentru riscuri operaționale sprijină Comitetul executiv în îndeplinirea rolului său de monitorizare a gestionării riscurilor operaționale.^[33]

Obiectivul principal al cadrului ORM al BCE este acela de a contribui la asigurarea faptului că BCE își îndeplinește misiunea și obiectivele, protejându-și totodată reputația și activele împotriva pierderilor, utilizării necorespunzătoare și deteriorării. În limitele cadrului ORM, fiecare compartiment este responsabil de identificarea, evaluarea, contracararea, raportarea și monitorizarea riscurilor, incidentelor și controalelor operaționale. În acest context, politica de toleranță la risc a BCE furnizează orientări cu privire la strategiile de contracarare a riscurilor și la procedurile de acceptare a riscurilor. Aceasta este legată la o matrice a riscurilor de tip cinci pe cinci bazată pe scale de gradare a probabilității și a impactului care utilizează criterii cantitative și calitative.

Contextul în care funcționează BCE este expus la amenințări tot mai complexe și interconectate, inclusiv riscuri geopolitice, amenințări la adresa securității cibernetice și dificultăți în materie de sustenabilitate. Există o mare varietate de riscuri operaționale asociate activităților zilnice ale BCE. Principalele domenii care preocupă BCE includ un spectru larg de riscuri nefinanciare generate de persoane, sisteme, procese, relații cu terți și evenimente externe. În consecință, BCE a introdus procese care să faciliteze gestionarea continuă și eficace a riscurilor sale operaționale și să integreze informațiile privind riscurile în procesul decizional. De asemenea, BCE continuă să se axeze pe creșterea rezilienței sale, adoptând o perspectivă generală asupra riscurilor și oportunităților, inclusiv asupra aspectelor legate de sustenabilitate. Au fost înființate structuri de intervenție și au fost întocmite planuri pentru situații neprevăzute, care să asigure continuitatea funcțiilor esențiale în eventualitatea oricărei perturbări sau crize.

1.4.3 Riscul de conduită

BCE dispune de un Birou de conformitate și guvernanță ca funcție principală de gestionare a riscurilor pentru consolidarea cadrului de guvernanță al BCE în vederea contracarării riscului de conduită.^[34] Scopul acestuia este de a sprijini Comitetul executiv în protejarea integrității și reputației BCE, de a promova standardele etice de conduită și de a consolida gradul de asumare a responsabilității și de transparență ale BCE. Un Comitet de etică independent oferă înalților funcționari ai BCE consiliere și orientări în materie de integritate și conduită și sprijină Consiliul guvernatorilor în gestionarea adecvată și coerentă a riscurilor la nivel executiv. La nivelul Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere, în cadrul Comitetului de etică și conformitate se fac eforturi în vederea implementării coerente a cadrelor de conduită pentru BCN și autoritățile naționale competente.

2 Situațiile financiare ale BCE

2.1 Bilanțul contabil la 31 decembrie 2025

2.2 Contul de profit și pierdere pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2025

Frankfurt pe Main, 17 februarie 2026
Banca Centrală Europeană

Christine Lagarde
Președintă

2.3 Politici contabile

Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

Situațiile financiare ale BCE au fost întocmite în conformitate cu următoarele politici contabile,^[35] care, în opinia Consiliului guvernatorilor BCE, asigură o prezentare fidelă a situațiilor financiare, reflectând totodată natura activităților specifice băncilor centrale.

Principii contabile

S-au aplicat următoarele principii contabile: realitatea economică și transparența, prudența, pragul de semnificație, permanența metodelor și comparabilitatea, principiul continuității activității, principiul contabilității de angajamente și recunoașterea evenimentelor ulterioare datei bilanțului.

Recunoașterea elementelor de activ și pasiv

Activele și pasivele sunt recunoscute în bilanț numai dacă este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat activului sau pasivului în cauză să fie încasat sau plătit de BCE, în esență, dacă toate riscurile și avantajele aferente activului sau pasivului respectiv au fost transferate către BCE, iar costul sau valoarea activului ori valoarea datoriei poate fi măsurat(ă) în mod corect.

Baza contabilă

Conturile au fost întocmite pe baza costurilor istorice, modificate astfel încât să includă evaluarea la prețul pieței a titlurilor tranzacționabile (altele decât titlurile de natura datoriei deținute în prezent în scopuri de politică monetară), a aurului și a tuturor celorlalte elemente din bilanț și din afara bilanțului exprimate în monedă străină.

Operațiunile cu active și pasive financiare sunt reflectate în conturi în funcție de data decontării acestora.

Cu excepția tranzacțiilor spot cu titluri de valoare, operațiunile cu instrumente financiare exprimate în monedă străină sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului la data tranzacționării. La data decontării, posturile din afara bilanțului sunt reluate, iar operațiunile sunt înregistrate în bilanț. Cumpărările și vânzările de monedă străină modifică poziția valutară netă la data tranzacționării, iar rezultatele din vânzări sunt, de asemenea, calculate la data respectivă. Dobânzile, primele și discounturile acumulate aferente instrumentelor financiare exprimate în monedă străină sunt calculate și evidențiate în contabilitate zilnic, poziția valutară fiind, de asemenea, afectată zilnic de aceste acumulări.

Active și pasive în aur și monedă străină

Activele și pasivele exprimate în monedă străină sunt convertite în euro la cursul de schimb valabil la data bilanțului contabil. Veniturile și cheltuielile sunt convertite la cursul de schimb valabil la data înregistrării în bilanț. Elementele de activ și pasiv în monedă străină, inclusiv instrumentele din bilanț și din afara bilanțului, sunt reevaluate în funcție de moneda în care sunt exprimate.

Reevaluarea la prețul pieței a activelor și pasivelor exprimate în monedă străină este realizată independent de reevaluarea cursului de schimb.

Aurul este evaluat la prețul pieței valabil la data bilanțului. Nu se face distincție între diferențele din reevaluare aferente prețului aurului și cele aferente cursului de schimb corespunzător, acesta fiind evaluat exclusiv pe baza prețului în euro al unciei de aur fin, calculat – pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2025 – pe baza cursului de schimb EUR/USD valabil la 31 decembrie 2025.

Drepturile speciale de tragere (DST) sunt definite ca un coș de valute, iar valoarea acestora este calculată ca sumă ponderată a cursurilor de schimb ale celor cinci monede străine principale (dolarul SUA, euro, renminbi chinezesc, yenul japonez și lira sterlină). Deținerile BCE de DST au fost convertite în euro pe baza cursului de schimb EUR/DST valabil la data de 31 decembrie 2025.

Titluri de valoare

Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară
Titlurile de natura datoriei deținute în prezent în scopuri de politică monetară sunt evidențiate la cost amortizat supus deprecierii.

Alte titluri de valoare
Titlurile tranzacționabile (altele decât titlurile de natura datoriei deținute în prezent în scopuri de politică monetară) și activele asimilate sunt evaluate, individual, fie la prețurile medii ale pieței, fie pe baza curbelor relevante ale randamentelor de la data bilanțului contabil. Opțiunile incluse în titluri de valoare nu sunt separate în scopul evaluării. Pentru exercițiul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2025 au fost utilizate prețurile medii ale pieței valabile la 30 decembrie 2025.

Reevaluarea fondurilor de investiții tranzacționabile se efectuează pe bază netă la nivel individual, utilizându-se valoarea activului lor net. Nu se aplică nicio compensare între câștigurile și pierderile nerealizate din diferite fonduri de investiții.

Acțiunile nelichide și orice alte instrumente de capital deținute ca investiții permanente sunt evaluate la cost supus deprecierii.

Recunoașterea veniturilor

Veniturile și cheltuielile sunt recunoscute conform principiului contabilității de angajamente.^[36] Câștigurile și pierderile realizate din vânzarea de monedă străină, dețineri de aur și titluri de valoare sunt evidențiate în contul de profit și pierdere. Aceste câștiguri și pierderi realizate sunt calculate prin raportare la costul mediu al activului respectiv.

Câștigurile nerealizate nu sunt recunoscute ca venituri, ci sunt transferate direct într-un cont de reevaluare.

Pierderile nerealizate se înregistrează în contul de profit și pierdere în cazul în care, la încheierea exercițiului financiar, depășesc câștigurile anterioare din reevaluare acumulate în contul de reevaluare corespunzător. Pierderile nerealizate aferente unui titlu de valoare, unei monede străine sau unor dețineri de aur nu se compensează cu câștigurile nerealizate aferente altor titluri de valoare, monede străine sau active în aur. În cazul evidențierii unor pierderi nerealizate aferente oricărui element din bilanț în contul de profit și pierdere, costul mediu al elementului respectiv este redus la cursul de schimb sau la prețul pieței de la sfârșitul exercițiului financiar.

Pierderile din depreciere se înregistrează în contul de profit și pierdere și nu sunt reluate în anii următori decât dacă deprecierea se reduce, iar reducerea poate fi atribuită unui eveniment notabil care s-a produs după prima înregistrare a deprecierii.

Primele sau discounturile generate de titlurile de valoare se amortizează pe durata de viață contractuală reziduală a titlurilor.

Tranzacții reversibile

Acestea sunt operațiuni prin care BCE cumpără sau vinde active în cadrul unui contract de report.

În cadrul unui contract de report, titlurile sunt vândute contra numerar, cu un acord simultan de răscumpărare de la contrapartidă, la un preț și la o dată ulterioară stabilite de comun acord. Contractele de report se înregistrează ca depozite cu garanție în pasivul bilanțului. Titlurile de valoare vândute în cadrul acestor contracte rămân înscrise în bilanțul BCE.

În cadrul unui contract de deport, titlurile sunt cumpărate contra numerar, cu un acord simultan de revânzare către contrapartidă, la un preț și la o dată ulterioară stabilite de comun acord. Contractele de deport se înregistrează sub formă de credite cu garanție în activul bilanțului, însă nu sunt incluse în portofoliul de titluri al BCE.

Tranzacțiile reversibile, inclusiv operațiunile de împrumut de titluri de valoare, derulate în cadrul unui program oferit de instituții specializate sunt înregistrate în bilanț numai atunci când a fost furnizată o garanție în numerar, iar acest numerar rămâne neinvestit.

Instrumente din afara bilanțului

Instrumentele valutare, cuprinzând tranzacțiile forward pe cursul de schimb, componentele la termen ale swapurilor valutare și alte instrumente valutare care implică schimbul unei monede străine contra alteia la o dată ulterioară, sunt incluse în poziția valutară netă în scopul calculării costului mediu și al câștigurilor și pierderilor din diferențe de curs de schimb.

Instrumentele de rată a dobânzii sunt reevaluate element cu element. Modificările zilnice ale marjei de variație a contractelor futures pe rata dobânzii sunt înregistrate în contul de profit și pierdere.

Evaluarea tranzacțiilor forward cu titluri de valoare este efectuată pe baza unor metode de evaluare universal acceptate, care utilizează prețurile pieței și dobânzile observabile, precum și factorii de actualizare care intervin între datele decontării și data evaluării.

Active imobilizate

Activele imobilizate, inclusiv imobilizările necorporale, cu excepția terenurilor și a operelor de artă, sunt evaluate la cost minus amortizarea. Terenurile și operele de artă sunt evaluate la cost. Sediul principal al BCE este evaluat la cost amortizat supus deprecierii. În vederea amortizării costurilor asociate sediului principal al BCE, acestea sunt evidențiate la elementele de activ corespunzătoare și amortizate în conformitate cu durata de viață utilă estimată a activelor. Amortizarea este calculată prin metoda liniară pe durata de viață utilă estimată a activului, începând din trimestrul imediat următor dării în folosință a activului. Durata de viață utilă estimată a principalelor categorii de active este următoarea:

Durata de amortizare a cheltuielilor capitalizate de amenajare a sediilor închiriate ale BCE se ajustează în funcție de evenimentele care au un impact asupra duratei de viață utilă estimate a activelor respective.

BCE efectuează un test anual de depreciere a sediului principal și a activelor aferente dreptului de utilizare care vizează clădirile de birouri (a se vedea mai jos „Contracte de leasing”). În cazul în care se identifică un indicator de depreciere și se evaluează o potențială depreciere a activului, se estimează suma recuperabilă. Pierderea din depreciere este evidențiată în contul de profit și pierdere în cazul în care suma recuperabilă este inferioară valorii contabile nete.

Activele imobilizate al căror cost nu depășește 10 000 EUR sunt scoase în afara bilanțului în anul achiziției.

Activele imobilizate care îndeplinesc criteriile de capitalizare, dar care sunt încă în construcție sau în curs de dezvoltare, sunt evidențiate la „Imobilizări în curs”. Costurile aferente sunt transferate la categoriile relevante de active imobilizate odată cu darea în folosință a activelor.

Contracte de leasing

BCE acționează atât în calitate de locatar, cât și în calitate de sublocator.

BCE în calitate de locatar
Pentru toate contractele de leasing în cazul cărora BCE este locatar și care implică o imobilizare corporală, activul aferent dreptului de utilizare și datoria care decurge din contractul de leasing sunt recunoscute în bilanțul contabil la data începerii derulării contractului de leasing, respectiv odată ce activul este dat în folosință, și sunt incluse la categoriile relevante de active imobilizate din cadrul postului „Imobilizări corporale și necorporale” și, respectiv, la „Diverse” (pasive). În cazul în care contractele de leasing respectă criteriile de capitalizare, însă activul implicat este încă în construcție sau în curs de adaptare, costurile suportate înainte de data începerii derulării contractului de leasing sunt înregistrate la „Imobilizări în curs”.

Activele aferente dreptului de utilizare sunt evaluate la cost minus amortizarea. În plus, activele aferente dreptului de utilizare care vizează clădirile de birouri sunt supuse deprecierii (pentru mai multe informații privind testul anual de depreciere, a se vedea mai sus „Active imobilizate”). Amortizarea este calculată prin metoda liniară de la data începerii derulării contractului de leasing și până la sfârșitul duratei de viață utilă a activului aferent dreptului de utilizare sau până la sfârșitul perioadei de leasing, luându-se în considerare data cea mai apropiată.

Datoria care decurge din contractul de leasing este evaluată inițial la valoarea curentă a plăților de leasing viitoare (cuprinzând doar componentele de leasing), actualizată pe baza ratei dobânzii marginale a BCE. Ulterior, datoria care decurge din contractul de leasing este evaluată la cost amortizat cu ajutorul metodei dobânzii efective. Cheltuielile aferente privind dobânzile sunt evidențiate în contul de profit și pierdere la postul „Cheltuieli privind dobânzile”. Datoria care decurge din contractul de leasing este recalculată în momentul în care are loc o modificare privind plățile de leasing viitoare, generată de o variație a unui indice sau de o altă reevaluare a contractului existent. Orice astfel de recalculare are drept rezultat o ajustare corespunzătoare a valorii contabile a activului aferent dreptului de utilizare.

Contractele de leasing pe termen scurt, cu o durată de 12 luni sau mai puțin, și contractele de leasing pentru active cu o valoare sub 10 000 EUR (în concordanță cu pragul utilizat pentru recunoașterea activelor imobilizate) sunt înregistrate cu titlu de cheltuială în contul de profit și pierdere.

BCE în calitate de sublocator
Pentru toate contractele de leasing în cazul cărora BCE este sublocator, BCE acordă terților dreptul de utilizare a activului-suport (sau a unei părți din acest activ), în timp ce contractul de leasing dintre locatorul inițial și BCE (contract de leasing principal) rămâne în vigoare. Contractul de subleasing este clasificat drept leasing financiar sau operațional^[37] mai degrabă în funcție de activul aferent dreptului de utilizare rezultat din contractul de leasing principal decât în funcție de activul-suport.

Contractele de subleasing în cazul cărora BCE este sublocator sunt clasificate drept contracte de leasing financiar. În cazul acestora, BCE derecunoaște de la „Imobilizări corporale și necorporale” activul aferent dreptului de utilizare legat de contractul de leasing principal (sau o parte din acest activ), care este transferat la sublocatari, și recunoaște la „Diverse” (active) o creanță aferentă contractului de subleasing. Datoria care decurge din contractul de leasing principal nu este afectată de contractul de subleasing.

La data începerii derulării contractului de leasing, creanța aferentă contractului de subleasing este evaluată inițial la valoarea curentă a plăților de leasing viitoare acumulate de BCE, actualizată pe baza ratei de actualizare utilizate pentru contractul de leasing principal. Ulterior, creanța aferentă contractului de subleasing este evaluată la cost amortizat cu ajutorul metodei dobânzii efective. Veniturile asociate din dobânzi sunt înregistrate în contul de profit și pierdere la „Venituri din dobânzi”.

Beneficii postangajare și alte beneficii pe termen lung

Prezentare generală a mecanismelor
BCE dispune de planuri de beneficii determinate pentru personalul său, pentru membrii Comitetului executiv, precum și pentru membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE.

Planul de pensii pentru personal este finanțat din activele deținute într-un fond de beneficii pe termen lung pentru angajați. Acesta include o componentă referitoare la beneficiile determinate și o componentă de contribuții determinate. Atât BCE, cât și membrii personalului efectuează contribuții obligatorii la componenta referitoare la beneficiile determinate a planului. Aceștia din urmă pot plăti contribuții suplimentare, pe bază voluntară, ca parte a componentei de contribuții determinate. În momentul pensionării, angajații pot converti valoarea acumulată în contul lor de contribuții determinate într-o anuitate suplimentară.^[38]

Pentru membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE, beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung (inclusiv pensiile) nu sunt finanțate printr-un mecanism specific. Pentru personal, același lucru este valabil în cazul beneficiilor postangajare și al altor beneficii pe termen lung (altele decât pensiile).

Datoria netă privind beneficiile determinate
Elementul înregistrat în pasivul bilanțului la „Diverse” (pasive) în legătură cu planurile de beneficii determinate, inclusiv alte beneficii pe termen lung, reprezintă valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate la data bilanțului minus valoarea justă a activelor planurilor.

Valoarea actualizată a obligației privind beneficiile determinate este calculată anual de actuari independenți pe baza metodei unităților de credit proiectate. Aceasta implică actualizarea fluxurilor de numerar viitoare estimate, utilizând o rată care se calculează în raport cu randamentele pe piață la data bilanțului ale obligațiunilor corporative de înaltă calitate exprimate în euro, cu scadențe similare obligației conexe.

Câștigurile și pierderile actuariale pot apărea ca urmare a unor ajustări din experiență (atunci când rezultatele efective diferă de ipotezele actuariale formulate anterior) și a modificării ipotezelor actuariale.

Costuri nete privind beneficiile determinate
Costurile nete privind beneficiile determinate sunt împărțite în elemente înregistrate în contul de profit și pierdere și reevaluări ale beneficiilor postangajare evidențiate în bilanț la „Conturi de reevaluare”.

Suma netă înregistrată în contul de profit și pierdere cuprinde:

1. costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar privind beneficiile determinate;
2. costul, dacă există, al serviciilor prestate anterior privind beneficiile determinate rezultate din modificarea planului;
3. costul dobânzii nete la rata de actualizare, aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate;
4. reevaluări ale altor beneficii pe termen lung.

Suma netă evidențiată la „Conturi de reevaluare” cuprinde următoarele elemente:

1. câștiguri și pierderi actuariale în ceea ce privește beneficiile postangajare;
2. rentabilitatea efectivă a activelor planului, excluzând sumele incluse în dobânda netă aferentă datoriei nete privind beneficiile determinate.

Aceste sume sunt calculate anual de către actuari independenți.

Solduri intra-SEBC/intra-Eurosistem

Soldurile intra-SEBC rezultă în principal din plăți transfrontaliere efectuate în euro în Uniunea Europeană (UE), care sunt decontate în banii băncii centrale. Aceste tranzacții, care sunt, în cea mai mare parte, inițiate de entități private (de exemplu, instituții de credit, companii și populație), sunt decontate prin intermediul sistemului TARGET – Sistemul transeuropean de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută în timp real – și generează solduri bilaterale în conturile respectivelor bănci centrale din UE conectate la TARGET. Plățile efectuate de BCE și băncile centrale naționale (BCN) afectează, de asemenea, aceste conturi. Toate decontările sunt agregate și ajustate automat, fiecare BCN figurând cu o poziție unică față de BCE. Aceste poziții, evidențiate în conturile BCE, constituie creanța netă sau angajamentul net asumat de fiecare BCN față de restul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Evoluțiile conturilor TARGET sunt reflectate zilnic în evidențele contabile ale BCE și ale BCN.

Soldurile intra-Eurosistem ale BCN din zona euro față de BCE, constituite cu ocazia participării acestora la TARGET, figurează în bilanțul BCE ca poziție netă unică de activ sau de pasiv fie la „Creanțe legate de TARGET (net)”, fie la „Angajamente legate de TARGET (net)”. Soldurile intra-SEBC ale BCN din afara zonei euro față de BCE, generate de participarea acestora la TARGET, sunt evidențiate la „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”.^[39]

Soldurile intra-Eurosistem aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului figurează sub forma unui activ net unic la postul „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai jos „Bancnote în circulație”).

Soldurile intra-Eurosistem rezultate din transferul de active externe de rezervă la BCE de către BCN care aderă la Eurosistem sunt exprimate în euro și sunt evidențiate la „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”.

Alte solduri intra-Eurosistem în euro (de exemplu, distribuirea provizorie a profitului BCE către BCN, dacă există) figurează în bilanțul BCE ca poziție netă unică de activ sau de pasiv fie la „Alte creanțe în cadrul Eurosistemului (net)”, fie la „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”.

Bancnote în circulație

BCE și BCN din zona euro, care alcătuiesc Eurosistemul, emit bancnote euro.^[40] Valoarea totală a bancnotelor euro în circulație este alocată băncilor centrale din Eurosistem în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni, conform grilei de alocare a bancnotelor.^[41]

BCE are alocată o cotă de 8% din valoarea totală a bancnotelor euro în circulație, care figurează în pasivul bilanțului la postul „Bancnote în circulație”. Cota BCE din totalul bancnotelor euro în circulație este acoperită prin creanțele asupra BCN. Aceste creanțe, care sunt purtătoare de dobânzi,^[42] sunt înregistrate la „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai sus „Solduri intra-SEBC/intra-Eurosistem”). Veniturile din dobânzile la aceste creanțe sunt înregistrate la „Venituri din dobânzi” în contul de profit și pierdere.

Provizionul pentru riscuri financiare

Consiliul guvernatorilor poate hotărî să transfere integral sau parțial veniturile BCE în contul unui provizion pentru riscuri financiare. Acest provizion poate fi utilizat, conform deciziei Consiliului guvernatorilor, pentru compensarea pierderilor rezultate din expuneri la riscuri financiare. Volumul și necesitatea menținerii provizionului pentru riscuri financiare sunt revizuite anual, pe baza evaluării BCE privind expunerea la aceste riscuri și luând în considerare o serie de factori, cu excepția situației în care valoarea acestuia este zero și, în același timp, nu există venituri ale BCE care să fie transferate în acest cont.^[43]

Distribuirea provizorie a profitului

O sumă egală cu valoarea veniturilor BCE aferente bancnotelor euro în circulație și a celor aferente titlurilor de natura datoriei deținute în scopuri de politică monetară achiziționate în cadrul: (i) programului destinat piețelor titlurilor de valoare, (ii) celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate, (iii) programului de achiziționare de titluri garantate cu active, (iv) programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public și (v) programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie este repartizată în luna ianuarie a anului următor prin intermediul unei distribuiri provizorii a profitului, cu excepția cazului în care Consiliul guvernatorilor decide altfel.^[44] O decizie în acest sens este luată dacă, pe baza unei estimări motivate pregătite de Comitetul executiv, Consiliul guvernatorilor anticipează că BCE va înregistra o pierdere anuală globală sau va obține un profit anual inferior acestor venituri. Consiliul guvernatorilor poate hotărî, de asemenea, să transfere integral sau parțial aceste venituri în contul unui provizion pentru riscuri financiare (a se vedea mai sus „Provizionul pentru riscuri financiare”).

Totodată, Consiliul guvernatorilor poate decide să scadă din suma aferentă distribuirii în luna ianuarie a veniturilor aferente bancnotelor euro în circulație cheltuielile cu emiterea și procesarea bancnotelor euro suportate de BCE.

Evenimente ulterioare datei bilanțului

Valoarea activelor și a pasivelor se ajustează în funcție de evenimentele care au loc între data bilanțului anual și data la care Comitetul executiv autorizează transmiterea Conturilor anuale ale BCE către Consiliul guvernatorilor spre aprobare, în cazul în care aceste evenimente afectează semnificativ activele și pasivele la data bilanțului.

Evenimentele importante care se produc ulterior datei de închidere a bilanțului și care nu afectează activele și pasivele la data bilanțului sunt evidențiate în notele explicative.

Modificări ale politicilor contabile

În anul 2025 nu au existat modificări la nivelul politicilor contabile aplicate de BCE.

Diverse

La data de 13 martie 2024, Consiliul guvernatorilor a convenit asupra unor modificări ale cadrului operațional de implementare a politicii monetare.^[45] În același context, Consiliul guvernatorilor a decis, de asemenea, că de la 1 ianuarie 2025 rata dobânzii la facilitatea de depozit oferită de Eurosistem va deveni baza remunerării: (i) creanțelor legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului, (ii) soldurilor constituite cu ocazia utilizării sistemului TARGET, datorate de/către BCN din zona euro și (iii) angajamentelor echivalente transferului de rezerve valutare. Până la sfârșitul anului 2024, baza pentru această remunerare a fost rata dobânzii utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor sale pentru operațiunile principale de refinanțare.

Desemnarea auditorului extern

În conformitate cu articolul 27 din Statutul SEBC, Consiliul UE a aprobat, pe baza unei recomandări din partea Consiliului guvernatorilor, desemnarea Forvis Mazars GmbH & Co. KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft Steuerberatungsgesellschaft, Hamburg (Republica Federală Germania) în calitate de auditor extern al BCE pentru o perioadă de cinci ani, până la finele exercițiului financiar 2029. Această perioadă de cinci ani poate fi prelungită cu până la două exerciții financiare suplimentare.

2.4 Note explicative privind bilanțul contabil

Nota 1 – Aur și creanțe în aur

Deținerile de aur ale BCE au fost următoarele:

Creșterea consemnată de echivalentul în euro al deținerilor de aur ale BCE s-a datorat majorării prețului de piață exprimat în euro al aurului (a se vedea „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 14 „Conturi de reevaluare”).

Nota 2 – Creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro și din afara zonei euro

Nota 2.1 – Creanțe asupra FMI

Acest post este constituit din deținerile BCE de DST, care au însumat, la data de 31 decembrie 2025, 1 772 de milioane EUR (față de 2 227 de milioane EUR în 2024), Deținerile reprezintă rezultatul aplicării unui acord bilateral de vânzare-cumpărare cu caracter voluntar de DST încheiat cu Fondul Monetar Internațional (FMI), prin care FMI este autorizat să efectueze, în numele BCE, vânzări sau cumpărări de DST contra unor sume în euro, cu respectarea nivelurilor minime și maxime ale deținerilor. În scopuri contabile, DST sunt considerate monedă străină (a se vedea „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). Deținerile BCE de DST s-au redus în 2025, în principal ca urmare a unor operațiuni care au avut loc în contextul acordului bilateral cu caracter voluntar menționat anterior. În plus, deprecierea DST față de euro în cursul anului 2025 a contribuit la scăderea consemnată de echivalentul în euro al acestor dețineri.

Nota 2.2 – Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe, precum și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro

Aceste două posturi cuprind conturile deschise la bănci, împrumuturile în monedă străină și plasamentele sub formă de titluri de valoare exprimate în dolari SUA, yeni japonezi și renminbi chinezești.

Componentele acestui post au fost următoarele:

Valoarea totală a acestor posturi s-a redus în anul 2025, în principal pe seama deprecierii atât a dolarului SUA, cât și a yenului japonez în raport cu euro. Această scădere a fost parțial anulată, mai ales de veniturile generate în cursul anului de portofoliul în dolari SUA.

Deținerile nete de monedă străină^[46] se prezentau astfel:

În trimestrul I 2025, BCE a vândut o mică parte din deținerile sale de dolari SUA și a reinvestit integral încasările în yeni japonezi, ca parte a unei reechilibrări standard a structurii rezervelor sale valutare în vederea alinierii la alocarea-țintă.

Pe parcursul anului 2025 nu au avut loc intervenții pe piața valutară.

Nota 3 – Alte creanțe exprimate în euro asupra instituțiilor de credit din zona euro

La data de 31 decembrie 2025, acest post cuprindea soldurile conturilor curente ale rezidenților din zona euro în valoare de 1 milion EUR (față de 2 milioane EUR în 2024).

Nota 4 – Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro

Nota 4.1 – Titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară

La data de 31 decembrie 2025, acest post cuprindea titlurile de natura datoriei achiziționate de BCE în cadrul programului destinat piețelor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al celui de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (third covered bond purchase programme – CBPP3), al programului de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), al programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP).

În anul 2025, portofoliile aferente programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP)^[47] și PEPP^[48] au continuat să se reducă într-un ritm măsurat și previzibil, în condițiile în care Eurosistemul nu a mai reinvestit principalul aferent titlurilor ajunse la scadență.

Titlurile de natura datoriei achiziționate de BCE în cadrul acestor programe sunt evidențiate la cost amortizat supus deprecierii (a se vedea „Titluri de valoare” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Costul amortizat al titlurilor de natura datoriei deținute de BCE și valoarea de piață^[49] a acestora (care nu este înregistrată în bilanț sau în contul de profit și pierdere, fiind furnizată numai în scopuri comparative) au fost următoarele:

Costul amortizat al titlurilor de natura datoriei deținute de BCE a înregistrat următoarele variații pe parcursul exercițiului financiar:

Consiliul guvernatorilor evaluează periodic riscurile financiare asociate titlurilor deținute în cadrul acestor programe.

În acest context, sunt efectuate anual, utilizând datele disponibile la sfârșitul exercițiului financiar, teste de depreciere, care sunt aprobate de Consiliul guvernatorilor. În cadrul acestor teste, indicatorii de depreciere sunt evaluați separat pentru fiecare program. În cazurile în care se observă indicatori de depreciere, se efectuează analize suplimentare pentru a confirma că fluxurile de numerar asociate titlurilor de valoare nu au fost afectate de un eveniment de depreciere. Conform rezultatelor testelor de depreciere efectuate în cursul acestui exercițiu financiar, în anul 2025 BCE nu a înregistrat pierderi aferente titlurilor de natura datoriei deținute în portofoliile sale de politică monetară.

Costul amortizat^[50] al titlurilor deținute de Eurosistem a fost următorul:

Nota 5 – Creanțe intra-Eurosistem

Nota 5.1 – Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

Acest post se referă la creanțele BCE față de BCN din zona euro legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului (a se vedea „Bancnote în circulație" în Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). La data de 31 decembrie 2025, acestea au însumat 129 563 de milioane EUR (față de 127 067 de milioane EUR în 2024). De la 1 ianuarie 2025, remunerarea acestor creanțe a fost calculată zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, aplicată facilității de depozit oferite de Eurosistem. Până la data respectivă, această remunerare a fost calculată la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare (a se vedea „Diverse” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 22.2 „Venituri din dobânzi rezultate din creanțele legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”).

Nota 6 – Alte active

Nota 6.1 – Imobilizări corporale și necorporale

Imobilizările corporale și necorporale au inclus următoarele:

În anul 2025, BCE a recunoscut o nouă clădire de birouri care face obiectul unui contract de leasing la postul „Clădiri aferente dreptului de utilizare”. Creșterea asociată a costului pentru această categorie de active a fost anulată complet de derecunoașterea unei alte clădiri de birouri vizate de un contract de leasing, la momentul încetării acestuia, care a antrenat, de asemenea, o scădere corespunzătoare a amortizării cumulate aferente.

La sfârșitul exercițiului financiar s-a efectuat un test de depreciere pentru sediul principal al BCE și clădirile de birouri aferente dreptului de utilizare, nefiind identificate pierderi din depreciere.

Nota 6.2 – Alte active financiare

La acest post este inclus în principal portofoliul de fonduri proprii al BCE, care constă cu precădere în plasamente ale capitalului vărsat al BCE, precum și în sumele deținute în fondul general de rezervă și în provizionul pentru riscuri financiare. Figurează, de asemenea, 3 211 acțiuni la Banca Reglementelor Internaționale (BRI), evidențiate la un cost de achiziție de 42 de milioane EUR, precum și alte conturi curente denominate în euro.

Componentele acestui post au fost următoarele:

Creșterea netă înregistrată de acest post în anul 2025 s-a datorat în principal reinvestirii veniturilor din dobânzi aferente portofoliului de fonduri proprii al BCE.

Nota 6.3 – Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Acest post cuprinde, în principal, diferențele din reevaluare aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2025 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste diferențe din reevaluare s-au ridicat la 273 de milioane EUR (față de 681 de milioane EUR în 2024) și rezultă din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilanțului contabil, în raport cu valorile exprimate în euro obținute din conversia tranzacțiilor la costul mediu al monedei străine respective la acea dată (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” și „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 6.4 – Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate

Cheltuielile înregistrate în avans și veniturile angajate au fost următoarele:

La data de 31 decembrie 2025, acest post a inclus dobânzile de încasat aferente cuponului pentru titluri de valoare, inclusiv dobânzile în curs plătite la achiziție (a se vedea nota 2.2 „Conturi la bănci și plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe, precum și creanțe exprimate în monedă străină asupra rezidenților din zona euro”, nota 4.1 „Titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară” și nota 6.2 „Alte active financiare”).

Totodată, la acest post figurau dobânzile acumulate de încasat din soldurile constituite cu ocazia utilizării sistemului TARGET, datorate de BCN din zona euro pentru luna decembrie 2025 [a se vedea nota 11.2 „Angajamente legate de TARGET (net)”] și dobânzile acumulate de încasat de la BCN din zona euro pentru trimestrul IV 2025 în legătură cu creanțele BCE aferente alocării bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului (a se vedea nota 5.1 „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”). Aceste sume au fost decontate în luna ianuarie 2026.

Veniturile acumulate aferente atribuțiilor de supraveghere corespund taxelor de supraveghere care urmează să fie primite pentru perioada de taxare 2025 și care vor fi colectate în 2026 [a se vedea nota 25 „Venituri/(cheltuieli) nete din taxe și comisioane”].^[51]

Restul poziției a inclus în principal: (i) veniturile acumulate din proiecte și servicii ale SEBC (a se vedea nota 27 „Alte venituri”), (ii) plăți anticipate diverse și (iii) veniturile din dobânzi acumulate aferente altor instrumente financiare.

Nota 6.5 – Diverse

La data de 31 decembrie 2025, acest post s-a situat la 110 milioane EUR (față de 53 de milioane EUR în 2024), cuprinzând cu precădere solduri în valoare de 78 de milioane EUR (față de 24 de milioane EUR în 2024) aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la data de 31 decembrie 2025 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste solduri au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la costul mediu al monedei străine respective la data bilanțului contabil, în raport cu valorile inițiale exprimate în euro la care au fost evidențiate operațiunile (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Acest post a inclus, de asemenea, creanțe în legătură cu proiectele și serviciile SEBC (a se vedea nota 27 „Alte venituri”) și solduri cu privire la TVA de recuperat.

Nota 7 – Bancnote în circulație

Acest post se referă la cota BCE (respectiv 8%) din totalul bancnotelor euro aflate în circulație (a se vedea „Bancnote în circulație” în Secțiunea 2.3 „Politici contabile”), care s-a ridicat la 129 563 de milioane EUR la data de 31 decembrie 2025 (față de 127 067 de milioane EUR în anul 2024).

Nota 8 – Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro

Băncilor centrale din Eurosistem li se permite să accepte garanții sub formă de numerar pentru facilitățile de împrumut de titluri în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public, reinvestirea numerarului nefiind obligatorie. În cazul BCE, aceste operațiuni sunt derulate prin intermediul unor instituții specializate.

Postul include soldurile rezultate din astfel de operațiuni de împrumut în curs efectuate cu instituții de credit din zona euro. Întrucât numerarul transferat drept garanție în conturile TARGET a rămas neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar, aceste operațiuni au fost evidențiate în bilanț (a se vedea „Tranzacții reversibile” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 17 „Programe de împrumut de titluri de valoare”).^[52]

Nota 9 – Angajamente exprimate în euro față de alți rezidenți din zona euro

Nota 9.1 – Administrație publică

La data de 31 decembrie 2025, acest post cuprindea depozite constituite de European Financial Stability Facility (EFSF) în valoare de 74 de milioane EUR (față de 73 de milioane EUR în 2024). În conformitate cu articolul 21 din Statutul SEBC, BCE poate acționa în calitate de agent fiscal pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, administrațiile centrale, autoritățile regionale, locale sau alte autorități publice, alte organisme de drept public sau întreprinderi publice din statele membre.

Nota 9.2 – Alte pasive

La data de 31 decembrie 2025, acest post s-a situat la 25 947 de milioane EUR (față de 24 482 de milioane EUR în 2024) și cuprindea soldurile sistemelor auxiliare^[53] din zona euro conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB.

Nota 10 – Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro

Angajamentele exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro au fost următoarele:

La data de 31 decembrie 2025, cea mai importantă componentă a acestui post a fost reprezentată de depozitele acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal pentru Comisia Europeană, aferente administrării activităților de împrumut și creditare ale UE (a se vedea nota 21 „Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare”).

De asemenea, postul a inclus soldurile TARGET, constând în solduri ale BCN din afara zonei euro față de BCE (a se vedea „Solduri intra-SEBC/intra-Eurosistem” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”) și ale sistemelor auxiliare din afara zonei euro conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB.

Tot la acest post a figurat un sold rezultând din acordul valutar reciproc permanent cu Rezervele Federale ale SUA. În cadrul acestui acord, Banca Rezervelor Federale din New York furnizează BCE dolari SUA prin intermediul unor operațiuni de swap, cu scopul de a oferi finanțare în dolari SUA pe termen scurt contrapartidelor din Eurosistem. BCE inițiază simultan operațiuni de swap paralele (back-to-back) cu BCN din zona euro, care utilizează fondurile rezultate pentru a derula operațiuni de furnizare de lichiditate în dolari SUA cu contrapartidele din Eurosistem sub forma unor tranzacții reversibile. Aceste operațiuni de swap paralele conduc la înregistrarea de solduri intra-Eurosistem între BCE și BCN din zona euro. În plus, operațiunile de swap derulate de BCE cu Banca Rezervelor Federale din New York și cu BCN din zona euro generează creanțe și pasive la termen care sunt evidențiate în conturile din afara bilanțului (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”).

Postul a inclus, de asemenea, soldurile aferente operațiunilor de împrumut de titluri în curs efectuate cu instituții de credit din afara zonei euro în cadrul PSPP și al PEPP destinat sectorului public. Garanțiile primite sub formă de numerar au fost transferate în conturile TARGET. Întrucât numerarul a rămas neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar, aceste operațiuni au fost evidențiate în bilanț (a se vedea „Tranzacții reversibile” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 17 „Programe de împrumut de titluri de valoare”).

Nota 11 – Angajamente intra-Eurosistem

Nota 11.1 – Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare

Acestea reprezintă angajamentele față de BCN din zona euro provenite din transferul de active externe de rezervă către BCE în momentul aderării respectivelor BCN la Eurosistem. În conformitate cu articolul 30.2 din Statutul SEBC, aceste contribuții sunt stabilite proporțional cu cotele deținute de BCN în capitalul subscris al BCE. Nu au fost consemnate variații în anul 2025.

Angajamentele față de BCN din zona euro provenite din transferul de active externe de rezervă către BCE au fost următoarele:

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, remunerarea acestor angajamente s-a calculat zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, aplicată facilității de depozit oferite de Eurosistem, ajustată pentru a reflecta randamentul zero al componentei aur. Până la data respectivă, această remunerare a fost calculată la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare, ajustată, de asemenea, pentru a reflecta randamentul zero al componentei aur (a se vedea „Diverse” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 22.3 „Remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate”).

Nota 11.2 – Angajamente legate de TARGET (net)

Acest post cuprinde soldurile TARGET ale BCN din zona euro față de BCE (a se vedea „Solduri intra-SEBC/intra-Eurosistem” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”), după cum urmează:

Scăderea datoriei nete aferente TARGET s-a datorat în principal intrărilor de numerar generate de ajungerea la scadență a titlurilor de valoare în cadrul APP și al PEPP, care au fost decontate prin intermediul conturilor TARGET (a se vedea nota 4.1 „Titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară”). Impactul acestor factori a fost parțial anulat, mai ales de ieșirile de numerar rezultate din: (i) depozitele mai mici acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal al Comisiei Europene, aferente administrării activităților de împrumut și creditare ale UE (a se vedea nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”) și (ii) cheltuielile privind dobânzile plătite pentru datoria netă a BCE aferentă TARGET (a se vedea nota 22.5 „Cheltuieli nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET, datorate de/către BCN”).

Cu excepția soldurilor generate de operațiunile de swap paralele în legătură cu operațiunile de furnizare de lichiditate în dolari SUA, începând cu data de 1 ianuarie 2025 remunerarea pozițiilor TARGET deținute de BCN din zona euro față de BCE a fost calculată zilnic la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, aplicată facilității de depozit oferite de Eurosistem. Până la acea dată, această remunerare a fost calculată la cea mai recentă rată a dobânzii disponibilă, utilizată de Eurosistem în cadrul licitațiilor pentru operațiunile principale de refinanțare (a se vedea „Diverse” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 22.5 „Cheltuieli nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET, datorate de/către BCN”).

Nota 11.3 – Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)

La data de 31 decembrie 2025, acest post s-a situat la 8 milioane EUR (față de 40 de milioane EUR în 2024) și a cuprins depozitele acceptate de BCE în rolul său de agent fiscal pentru Comisia Europeană, aferente administrării activităților de împrumut și creditare ale UE (a se vedea nota 21 „Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare”).

Tot la acest post a figurat și un cont corespondent utilizat pentru procesarea plăților administrative ale BCE.

Nota 12 – Alte pasive

Nota 12.1 – Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Acest post a inclus diferențele din reevaluare aferente tranzacțiilor forward cu titluri de valoare exprimate în monedă străină aflate în derulare la data de 31 decembrie 2025 (a se vedea nota 19 „Tranzacții forward cu titluri de valoare”). Aceste diferențe din reevaluare s-au ridicat la 0,2 milioane EUR și au fost, în principal, rezultatul reducerii prețului forward al titlurilor de valoare pe piață. Celelalte diferențe din reevaluare au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilanțului contabil, în raport cu valorile exprimate în euro obținute din conversia tranzacțiilor la costul mediu al monedei străine respective la acea dată (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” și „Active și pasive în aur și monedă străină” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). La data de 31 decembrie 2024, la acest post nu figura niciun sold.

Nota 12.2 – Venituri înregistrate în avans și datorii angajate

Veniturile înregistrate în avans și datoriile angajate au fost următoarele:

La data de 31 decembrie 2025, principalele două componente ale acestui post reprezentau dobânzi acumulate de plătit aferente soldurilor TARGET datorate BCN pentru luna decembrie 2025 [a se vedea nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro” și nota 11.2 „Angajamente legate de TARGET (net)”] și dobânzi acumulate de plătit BCN din zona euro pentru anul 2025 în legătură cu creanțele acestora aferente rezervelor valutare transferate la BCE (a se vedea nota 11.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”). Aceste sume au fost decontate în luna ianuarie 2026.

La această rubrică figurau, de asemenea, dobânzile de încasat aferente depozitelor acceptate de BCE în calitatea sa de agent fiscal [a se vedea nota 9.1 „Administrație publică”, nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro” și nota 11.3 „Alte angajamente în cadrul Eurosistemului (net)”].

Restul rubricii a inclus: (i) dobânzile acumulate de plătit aferente soldurilor sistemelor auxiliare din zona euro conectate la TARGET prin componenta TARGET-ECB (a se vedea nota 9.2 „Alte pasive”) și (ii) diverse venituri înregistrate în avans și venituri amânate.

Nota 12.3 – Diverse

La data de 31 decembrie 2025, acest post s-a situat la 1 084 de milioane EUR (față de 1 327 de milioane EUR în 2024). Totalul a inclus solduri în valoare de 286 de milioane EUR (față de 574 de milioane EUR în 2024) aferente swapurilor valutare și tranzacțiilor forward pe cursul de schimb aflate în derulare la 31 decembrie 2025 (a se vedea nota 20 „Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb”). Aceste solduri au rezultat din conversia tranzacțiilor respective în echivalent euro la costul mediu al monedei străine respective la data bilanțului contabil, în raport cu valorile inițiale exprimate în euro la care au fost evidențiate operațiunile (a se vedea „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Postul a inclus, de asemenea, o datorie asociată unui contract de leasing în valoare de 227 de milioane EUR (față de 110 milioane EUR în 2024) (a se vedea „Contracte de leasing” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Restul rubricii a cuprins cu precădere: (i) angajamentele legate de serviciile SEBC și (ii) angajamentele aferente planurilor de sănătate și de îngrijiri pe termen lung ale BCE destinate personalului său, precum și membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE.

La acest post a mai figurat și datoria netă privind beneficiile determinate acordate de BCE în ceea ce privește beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung ale personalului,^[54] ale membrilor Comitetului executiv și ale membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE.

Beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung

Bilanțul contabil
Sumele cu privire la beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung acordate personalului, evidențiate în bilanț la „Diverse” (pasive), au fost următoarele:

La data de 31 decembrie 2025, valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate față de personal s-a ridicat la 2 948 de milioane EUR (față de 2 712 milioane EUR în 2024) și a inclus beneficii nefinanțate în cuantum de 356 de milioane EUR (față de 293 de milioane EUR în anul 2024) aferente beneficiilor postangajare, altele decât pensiile, și altor beneficii pe termen lung. Valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate față de membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere, însumând 42 de milioane EUR (față de 37 de milioane EUR în 2024), se referă numai la beneficii nefinanțate printr-un mecanism specific privind beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung.

Reevaluările datoriei nete privind beneficiile determinate a BCE în ceea ce privește beneficiile postangajare sunt recunoscute în bilanțul contabil la „Conturi de reevaluare”. La data de 31 decembrie 2025, câștigurile din reevaluare la postul respectiv s-au ridicat la 585 de milioane EUR (față de 416 milioane EUR în 2024) (a se vedea nota 14 „Conturi de reevaluare”).

Variații ale obligațiilor privind beneficiile determinate, ale activelor planului și ale rezultatelor reevaluărilor
Modificări intervenite în valoarea actualizată a obligațiilor privind beneficiile determinate:

Pierderile din reevaluarea obligațiilor privind beneficiile determinate s-au înregistrat în 2025 ca urmare a ajustărilor din experiență reflectând diferența dintre ipotezele actuariale utilizate în raportul din anul anterior și experiența efectivă. Pierderile rezultate au fost parțial compensate de câștigurile din reevaluare, generate, în principal, de majorarea ratei de actualizare utilizate pentru evaluarea actuarială de la 3,6% în 2024 la 3,9% în 2025.

În anul 2024, costul serviciilor prestate anterior recunoscute s-a referit la actualii contribuabili și pensionari și a rezultat din modificarea, în același an, a normelor care reglementează planurile de pensii ale BCE, care prevede alinierea creșterii anuale a pensiilor la ajustările salariale generale anuale efectuate pentru angajații BCE începând cu anul 2025.

Valoarea justă a activelor planului în componenta referitoare la beneficiile determinate pentru personal a înregistrat următoarele variații:

Câștigurile din reevaluare aferente activelor planului reflectă, în 2025, rentabilitatea efectivă superioară a activelor fondurilor comparativ cu veniturile estimate din dobânzile la activele planului, care a avut la bază ipoteza ratei de actualizare de 3,6% utilizată pentru evaluarea actuarială în anul 2024.

Variațiile înregistrate de rezultatele reevaluărilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Contul de profit și pierdere
Sumele recunoscute în contul de profit și pierdere au fost următoarele:

Sumele evidențiate în contul de profit și pierdere pentru costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar, costul financiar și veniturile din dobânzi la activele planului sunt estimate utilizând ipotezele aplicate în anul precedent. Rata de actualizare aplicabilă a crescut de la 3,4% la 3,6%, astfel cum a fost utilizată pentru evaluările actuariale în 2023 și, respectiv, 2024. Majorarea soldurilor și a ratei de actualizare a condus la o majorare a costurilor financiare și a veniturilor din dobânzi la activele planului. Costul serviciilor prestate în cursul exercițiului financiar a crescut marginal în 2025, în principal ca urmare a modificării normelor care reglementează planurile de pensii ale BCE în 2024.

Costul serviciilor prestate anterior ca urmare a acestei modificări a fost evidențiat integral în contul de profit și pierdere aferent anului 2024, când a fost luată decizia de modificare.

Ipoteze-cheie
La elaborarea evaluărilor menționate în această notă, actuarii independenți au utilizat ipotezele acceptate de Comitetul executiv în scopuri contabile și de raportare financiară. Principalele ipoteze utilizate în calculul datoriei privind beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nota 13 – Provizioane

Nota 13.1 – Alte provizioane

La data de 31 decembrie 2025, acest post includea provizioane administrative în valoare de 84 de milioane EUR (față de 72 de milioane EUR în 2024).

Nota 14 – Conturi de reevaluare

Acest post cuprinde, în principal, soldurile conturilor de reevaluare din câștigurile nerealizate aferente activelor, pasivelor și instrumentelor din afara bilanțului (a se vedea „Active și pasive în aur și monedă străină”, „Titluri de valoare”, „Recunoașterea veniturilor” și „Instrumente din afara bilanțului” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).^[55] De asemenea, acesta include reevaluările datoriei nete a BCE privind beneficiile determinate în ceea ce privește beneficiile postangajare (a se vedea „Beneficiile postangajare și alte beneficii pe termen lung” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 12.3 „Diverse”).

Conturile de reevaluare au înregistrat următoarele variații:

Conturile de reevaluare au consemnat o creștere în 2025, preponderent ca urmare a majorării prețului de piață al aurului exprimat în euro. Creșterea a fost parțial compensată de reducerea conturilor de reevaluare legate de moneda străină, în principal pe seama deprecierii dolarului SUA față de euro.

Ratele de conversie la care s-a efectuat reevaluarea la sfârșitul exercițiului financiar a principalelor monede străine și a aurului au fost următoarele:

Nota 15 – Capital și rezerve

Nota 15.1 – Capital

Grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE
În temeiul articolului 29 din Statutul SEBC, cotele atribuite BCN ale statelor membre ale UE în grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE se calculează în funcție de ponderile statelor membre respective în totalul populației și produsul intern brut al UE, în egală măsură. Aceste cote sunt ajustate la fiecare cinci ani și ori de câte ori numărul BCN care contribuie la capitalul BCE se modifică.

Capitalul BCE
Grila de repartiție se aplică capitalului subscris al BCE în valoare de 10 825 de milioane EUR pentru a determina cota de capital subscris pentru fiecare BCN.

BCN din zona euro au vărsat integral cota lor la capitalul subscris, în timp ce BCN din afara zonei euro au vărsat 3,75% din capitalul subscris, cu titlu de contribuție la costurile operaționale ale BCE. BCN din afara zonei euro nu au dreptul să participe la distribuirea profiturilor BCE și nici nu sunt răspunzătoare de acoperirea eventualelor pierderi ale BCE.

Nu au fost consemnate variații în anul 2025. Tabelul următor prezintă grila de repartiție, capitalul subscris și capitalul vărsat:

Nota 16 – Pierderi acumulate reportate

La data de 31 decembrie 2025, acest post s-a situat la 9 210 milioane EUR (față de 1 266 de milioane EUR în 2024) și a inclus pierderile înregistrate de BCE pentru anii 2023 și 2024, care, în urma unei decizii a Consiliului guvernatorilor, au fost reportate în bilanțul BCE pentru a fi compensate de profiturile viitoare.

2.5 Instrumente din afara bilanțului

Nota 17 – Programe de împrumut de titluri de valoare

Ca parte integrantă a administrării fondurilor proprii, BCE a încheiat un acord privind un program de împrumut de titluri de valoare, în temeiul căruia instituții specializate efectuează operațiuni de împrumut de titluri în numele BCE. În concordanță cu deciziile Consiliului guvernatorilor, BCE a pus de asemenea la dispoziție, în scopul acordării de împrumuturi, titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară.^[56]

În funcție de garanțiile primite, operațiunile de împrumut de titluri sunt evidențiate în: (i) conturile din afara bilanțului, atunci când sunt efectuate în schimbul unor garanții sub formă de titluri de valoare, sau în (ii) conturile din bilanț, atunci când sunt efectuate contra numerar care rămâne neinvestit la sfârșitul exercițiului financiar (a se vedea nota 8 „Alte angajamente exprimate în euro față de instituții de credit din zona euro” și nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”).

Valoarea de piață a titlurilor date cu împrumut și a garanțiilor aferente a fost următoarea:

Nota 18 – Contracte futures pe rata dobânzii

Au fost derulate tranzacții futures pe rata dobânzii în monedă străină în contextul administrării rezervelor valutare ale BCE. Următoarele operațiuni, convertite la cursurile de schimb valabile la sfârșitul exercițiului financiar, erau în derulare la finele anului:

Nota 19 – Tranzacții forward cu titluri de valoare

Au fost efectuate tranzacții forward cu titluri de valoare în contextul administrării rezervelor valutare ale BCE. Următoarele operațiuni, convertite la cursurile de schimb valabile la sfârșitul exercițiului financiar, erau în derulare la finele anului:

Nota 20 – Swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb

Administrarea rezervelor valutare
În contextul administrării rezervelor valutare ale BCE, au fost derulate swapuri valutare și tranzacții forward pe cursul de schimb. Următoarele creanțe și pasive rezultate din aceste tranzacții, convertite la cursurile de schimb valabile la sfârșitul exercițiului financiar, erau în curs la finele anului:

Acorduri de swap pentru furnizarea de lichiditate
BCE face parte dintr-o rețea de bănci centrale care pun la dispoziție linii de swap valutar și a încheiat acorduri reciproce de swap cu Bank of Canada, Banca Japoniei, Banca Națională a Elveției, Bank of England și Rezervele Federale ale SUA. De asemenea, BCE deține o linie reciprocă de swap cu Banca Populară a Chinei. Aceste acorduri de swap au permis furnizarea de: (i) lichiditate în oricare dintre monedele respective ale băncilor centrale menționate mai sus către băncile din zona euro sau (ii) lichiditate în euro către instituțiile financiare aflate în jurisdicțiile băncilor centrale menționate anterior. Totodată, au fost încheiate acorduri de swap cu Danmarks Nationalbank și cu Sveriges riksbank privind furnizarea de lichiditate în euro către instituțiile financiare aflate în jurisdicțiile lor. Acordurile menționate anterior au scopul de a preveni ca tensiunile de pe piețele de finanțare internaționale să afecteze eficacitatea transmisiei politicii monetare în zona euro.^[57]

Au rezultat creanțe și angajamente în dolari SUA cu data scadenței în anul 2026 în legătură cu furnizarea de lichiditate în dolari SUA contrapartidelor Eurosistemului (a se vedea nota 10 „Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro”).

Nota 21 – Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare

BCE acționează în calitate de agent fiscal pentru Comisia Europeană în legătură cu administrarea activităților de împrumut și creditare ale UE.^[58] În anul 2025, BCE a fost responsabilă de administrarea conturilor și procesarea plăților în legătură cu următoarele programe ale UE:

În plus, BCE acționează în calitate de agent de plată pentru Comisia Europeană în legătură cu Serviciul de emisiune al UE.

2.6 Note explicative privind contul de profit și pierdere

Nota 22 – Venituri/(cheltuieli) nete din dobânzi

Cheltuielile nete privind dobânzile au fost următoarele:

Nota 22.1 - Venituri nete din dobânzi la rezervele valutare

Veniturile nete din dobânzile la rezervele valutare ale BCE, pe tip de instrument, sunt prezentate mai jos:

Veniturile nete din dobânzile la rezervele valutare ale BCE, pe monedă străină, au fost următoarele:

Nota 22.2 – Venituri din dobânzi rezultate din creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

În anul 2025, veniturile din dobânzi aferente cotei de 8% a BCE din valoarea totală a bancnotelor euro aflate în circulație (a se vedea „Bancnote în circulație” în Secțiunea 2.3 „Politici contabile” și nota 5.1 „Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului”) s-au ridicat la 2 900 de milioane EUR (față de 5 232 de milioane EUR în 2024). Diminuarea s-a datorat ratei medii mai scăzute de remunerare (2025: 2,3%, 2024: 4,1%), rezultând în principal din reducerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE în 2025 și, într-o mai mică măsură, din aplicarea ratei dobânzii la facilitatea de depozit ca rată de remunerare, în locul ratei dobânzii la operațiunile principale de refinanțare (a se vedea „Diverse” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 22.3 – Remunerarea creanțelor BCN cu privire la rezervele valutare transferate

În anul 2025, cheltuielile cu remunerarea generate de creanțele BCN din zona euro cu privire la rezervele valutare transferate la BCE (a se vedea nota 11.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”) s-au ridicat la 790 de milioane EUR (față de 1 448 de milioane EUR în 2024). Diminuarea s-a datorat ratei medii mai scăzute de remunerare (2025: 2,3%, 2024: 4,1%), ajustată pentru a reflecta randamentul zero al componentei aur, rezultând în principal din reducerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE în 2025 și, într-o mai mică măsură, din aplicarea ratei dobânzii la facilitatea de depozit ca bază a remunerării, în locul ratei dobânzii la operațiunile principale de refinanțare (a se vedea „Diverse” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”).

Nota 22.4 – Veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară

Veniturile nete din dobânzi aferente titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară au fost următoarele:

Nota 22.5 – Cheltuieli nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET, datorate de/către BCN

Cheltuielile nete privind dobânzile generate de soldurile TARGET, datorate de/către BCN, au fost următoarele:

Diminuarea s-a datorat preponderent ratei medii mai scăzute de remunerare (2025: 2,3%, 2024: 4,1%), rezultând în principal din reducerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE în 2025 și, într-o mai mică măsură, din aplicarea ratei dobânzii la facilitatea de depozit ca rată de remunerare, în locul ratei dobânzii la operațiunile principale de refinanțare (a se vedea „Diverse” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”). Reducerea soldurilor TARGET, în principal ca urmare a ajungerii la scadență a titlurilor de valoare deținute în scopuri de politică monetară, a contribuit, de asemenea, la această scădere.

Nota 23 – Câștiguri/(pierderi) realizate care rezultă din operațiuni financiare

Câștigurile și pierderile realizate care rezultă din operațiuni financiare au fost următoarele:

Rezultatul net realizat din preț include câștigurile și pierderile realizate aferente titlurilor de valoare și contractelor futures pe rata dobânzii. Câștigurile nete realizate din preț în anul 2025 s-au datorat cu precădere câștigurilor din preț realizate aferente vânzării de titluri de valoare în dolari SUA al căror preț de piață a crescut ca urmare a scăderii randamentelor aferente.

Câștigurile nete realizate din diferențe de curs de schimb în 2025 au fost preponderent rezultatul unei reechilibrări standard a structurii rezervelor valutare ale BCE în trimestrul I 2025 în vederea alinierii la alocarea-țintă. BCE a vândut o mică parte din deținerile sale de dolari SUA și a reinvestit integral încasările în yeni japonezi.

Tabelul următor prezintă câștigurile și pierderile realizate care rezultă din operațiuni financiare, defalcate pe monedă străină și pe trimestru:

Nota 24 – Reduceri ale valorii activelor și pozițiilor financiare

Următoarele active și poziții financiare au înregistrat reduceri ale valorii:

Valoarea de piață a mai multor titluri de valoare, deținute în principal în portofoliul de fonduri proprii și în cel în yeni japonezi, s-a redus în paralel cu majorarea randamentelor aferente în anul 2025, ceea ce a condus la pierderi nerealizate din preț la sfârșitul exercițiului financiar.

Pierderile nerealizate din diferențe de curs de schimb s-au datorat tuturor deținerilor valutare ale BCE, cu excepția celor de dolari SUA, 1 229 de milioane EUR provenind din deținerea de yeni japonezi. Costul mediu de achiziție al acestor dețineri a consemnat o reducere a valorii până la nivelul cursului de schimb de la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deprecierii acestor monede în raport cu euro la un nivel inferior costului lor mediu.

Nota 25 – Venituri/(cheltuieli) nete din taxe și comisioane

Veniturile nete legate de taxe și comisioane au fost următoarele:

Veniturile de la acest post constau, în principal, în taxe de supraveghere. Cheltuielile includ preponderent comisioanele de custodie.

Venituri și cheltuieli aferente atribuțiilor de supraveghere
Veniturile legate de atribuțiile de supraveghere bancară au fost următoarele:

Veniturile legate de supravegherea bancară cuprind, cu precădere, veniturile din taxele de supraveghere percepute anual entităților supravegheate în vederea recuperării cheltuielilor anuale suportate de BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere.

Cheltuielile asociate supravegherii bancare rezultă din supravegherea directă a entităților semnificative, monitorizarea supravegherii entităților mai puțin semnificative și îndeplinirea atribuțiilor orizontale și a serviciilor specializate. Acestea constau în cheltuielile directe ale funcției de supraveghere a BCE și cheltuielile relevante generate de departamentele de suport necesare pentru îndeplinirea responsabilităților de supraveghere ale BCE, reflectând serviciile furnizate de acestea în legătură cu: sediul și instalațiile; resursele umane; tehnologia informației; aspectele juridice, de audit și administrative; comunicare și traducere; și alte activități.

Cheltuielile anuale efective aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE au crescut ca urmare a testărilor la stres bienale la nivelul UE care au avut loc în 2025,^[59] a noului mandat introdus prin Actul privind reziliența operațională digitală (Digital Operational Resilience Act – DORA)^[60] și a continuării investițiilor în sistemele informatice dedicate supravegherii bancare.

Pentru a determina valoarea taxelor care trebuie achitate de entitățile supravegheate, cheltuielile anuale efective se ajustează cu sumele rambursate către/primite de la bănci individuale pentru perioadele de taxare anterioare și alte ajustări, inclusiv dobânzile încasate pentru plățile efectuate cu întârziere.^[61] Luând în considerare o ajustare corespunzătoare dobânzilor încasate pentru plățile efectuate cu întârziere, precum și rambursărilor nete către băncile individuale pentru perioadele de taxare anterioare, taxele anuale de supraveghere care urmează să fie percepute entităților supravegheate pentru perioada de taxare 2025 s-au ridicat la 690 de milioane EUR (a se vedea nota 6.4 „Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate”). Acest total este aproape egal cu cheltuielile anuale efective.^[62] Taxele individuale de supraveghere vor fi facturate în trimestrul II 2026.^[63]

BCE este, de asemenea, abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru neîndeplinirea obligațiilor în conformitate cu legislația bancară aplicabilă a UE privind cerințele prudențiale (inclusiv deciziile de supraveghere ale BCE). Veniturile aferente nu sunt luate în considerare la calcularea taxelor anuale de supraveghere și nici rambursările acestor sancțiuni în cazul în care deciziile anterioare de sancționare sunt modificate sau anulate. În schimb, sumele aferente sunt evidențiate în contul de profit și pierdere al BCE.

Nota 26 – Venituri din instrumente de capital și participații

Veniturile din instrumente de capital și participații s-au ridicat la 14 milioane EUR în 2025 (față de 1 milion EUR în 2024). Suma totală a inclus dividendele încasate pentru fondurile de capital tranzacționate la bursă deținute în portofoliul de fonduri proprii al BCE și acțiunile deținute de BCE la BRI (a se vedea nota 6.2 „Alte active financiare”).

Nota 27 – Alte venituri

În anul 2025, alte venituri s-au ridicat la 135 de milioane EUR (față de 119 milioane EUR în 2024). Valoarea totală a provenit în principal din contribuțiile BCN participante la costurile suportate de BCE în legătură cu proiectele și serviciile SEBC.

Nota 28 – Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal au fost următoarele:

În anul 2025, numărul mediu de angajați, exprimat în echivalent de normă întreagă^[64], a fost de 4 388 (față de 4 297 în anul 2024), dintre care 388 în posturi de conducere (față de 386 în anul anterior).

Costurile asociate beneficiilor postangajare și altor beneficii pe termen lung au fost mai scăzute în 2025, mai ales pentru că, în anul 2024, a fost facturat un cost nerecurent aferent serviciilor prestate anterior în legătură cu o modificare a normelor care reglementează planurile de pensii ale BCE. În conformitate cu normele contabile relevante ale BCE privind pensiile, acest cost a fost evidențiat integral în contul de profit și pierdere pentru anul 2024, când a fost luată decizia. În 2025, salariile și alocațiile s-au majorat în concordanță cu creșterea planificată a numărului mediu de angajați ai BCE și cu ajustările salariale periodice.

Remunerarea de către BCE a membrilor Comitetului executiv și a membrilor Consiliului de supraveghere
Membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere angajați de BCE primesc un salariu de bază, precum și o indemnizație de reședință (15% din salariul de bază). În cazul președintelui, în locul indemnizației de reședință se asigură o reședință. Membrii Comitetului executiv și președintele Consiliului de supraveghere primesc, de asemenea, o indemnizație de reprezentare.^[65] Sub rezerva Condițiilor de angajare a personalului Băncii Centrale Europene,^[66] membrii Comitetului executiv și membrii Consiliului de supraveghere pot avea dreptul la alocația pentru gospodărie, alocația pentru copiii aflați în întreținere, alocația școlară și alte alocații, în funcție de situația individuală a acestora. Salariile se impozitează în beneficiul UE, din acestea deducându-se și contribuțiile la sistemele de pensii, de asigurări sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor. Alocațiile nu sunt impozabile și nu sunt luate în considerare la calculul pensiei.

În anul 2025, salariile de bază plătite membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere angajați de BCE (respectiv exceptând reprezentanții autorităților naționale de supraveghere) au fost următoarele:^[67]

Suma totală a alocațiilor plătite membrilor Comitetului executiv și membrilor Consiliului de supraveghere și a contribuțiilor achitate de BCE în numele acestora la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor a fost de 1 320 276 EUR (față de 1 254 013 EUR în anul anterior).

De asemenea, pot fi acordate plăți tranzitorii foștilor membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere, pe o perioadă limitată după încetarea mandatelor lor. În anul 2025, aceste plăți, inclusiv alocațiile conexe și contribuțiile BCE la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor, au totalizat 1 039 478 EUR (față de 552 772 EUR în anul anterior). Aceste plăți au înregistrat o creștere în 2025, întrucât majoritatea membrilor Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere au beneficiat de acestea pe durata întregului an, spre deosebire de doar câteva luni în 2024 în cazul unora dintre aceștia.

Plățile legate de pensii, inclusiv alocațiile postangajare, și contribuțiile la sistemele asigurărilor sociale de sănătate, de îngrijiri pe termen lung și împotriva accidentelor destinate foștilor membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului de supraveghere și persoanelor aflate în întreținerea acestora au reprezentat 2 005 333 EUR (față de 2 185 215 EUR în anul 2024).^[68] În 2025, similar anului 2024, această sumă a inclus o plată forfetară achitată unui fost membru al consiliului de administrație la pensionare în locul plăților viitoare aferente pensiei.

Nota 29 – Cheltuieli administrative

Cheltuielile administrative au fost următoarele:

Ușoara creștere consemnată de cheltuielile administrative în 2025 a fost generată, în principal, de majorarea cheltuielilor cu serviciile și proiectele informatice („cheltuieli legate de tehnologia informației”). Scăderea înregistrată la „Servicii externe” s-a datorat mai ales diminuării cheltuielilor legate de serviciile de consultanță financiară și de alte servicii de consultanță și realocării costurilor către cheltuielile legate de tehnologia informației în urma evoluției modelelor de furnizare a serviciilor informatice.

Nota 30 – Servicii de producere a bancnotelor

În anul 2025, aceste cheltuieli s-au ridicat la 8 milioane EUR (față de 9 milioane EUR în 2024). Valoarea totală se referă în principal la costurile asociate transportului transfrontalier de bancnote euro: (i) între imprimerii și BCN, din perspectiva livrărilor de bancnote noi; și (ii) între BCN, pentru acoperirea deficitelor de bancnote din stocuri excedentare. Aceste costuri sunt suportate de BCE la nivel central.

Nota 31 – Transfer (în)/din provizioanele pentru riscuri

Provizionul pentru riscuri financiare (a se vedea „Provizionul pentru riscuri financiare” din Secțiunea 2.3 „Politici contabile”) a fost eliberat integral pentru a acoperi pierderile din 2022 și 2023 rezultate din expuneri la riscuri financiare. Întrucât în anii următori nu au avut loc transferuri către acest provizion, nivelul acestuia s-a situat la zero de la sfârșitul anului 2023.

2.7 Evenimente ulterioare datei bilanțului

Nota 32 – Aderarea Bulgariei la zona euro

În conformitate cu Decizia (UE) 2025/1407 a Consiliului din 8 iulie 2025,^[69] adoptată în baza articolului 140 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Bulgaria a adoptat moneda unică la data de 1 ianuarie 2026. În conformitate cu articolul 48.1 din Statutul SEBC și cu actele juridice adoptate de Consiliul guvernatorilor la data de 31 decembrie 2025,^[70] Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) a vărsat, cu efect de la 1 ianuarie 2026, suma de 102 milioane EUR, care reprezintă partea restantă din subscrierea sa la capitalul BCE. În conformitate cu articolul 48.1, coroborat cu articolul 30.1, din Statutul SEBC, Banca Națională a Bulgariei a transferat către BCE, la data de 1 ianuarie 2026, active externe de rezervă în valoare totală de 1 483 de milioane EUR. Aceste active externe de rezervă au constat în numerar în dolari SUA (85%) și aur (15%).

Banca Națională a Bulgariei a fost creditată cu creanțe aferente capitalului vărsat și activelor externe de rezervă echivalente cu sumele transferate. Acestea din urmă vor fi tratate în mod identic cu creanțele celorlalte BCN din zona euro (a se vedea nota 11.1 „Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”).

2.8 Situațiile financiare 2021-2025

Bilanțul contabil

Contul de profit și pierdere

3 Raportul auditorului independent

Către președinta și Consiliul guvernatorilor
Băncii Centrale Europene
Frankfurt pe Main

Raport privind auditul situațiilor financiare 2025

Opinie

Am auditat situațiile financiare ale Băncii Centrale Europene (BCE) pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2025, care sunt incluse în conturile anuale ale BCE și cuprind bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, un rezumat al politicilor contabile semnificative, precum și alte note explicative.

În opinia noastră, situațiile financiare anexate oferă o imagine corectă și fidelă cu privire la poziția financiară a BCE la data de 31 decembrie 2025, precum și la rezultatele operațiunilor sale financiare pentru exercițiul încheiat la data respectivă, în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor, enunțate în Decizia (UE) 2024/2938 a Băncii Centrale Europene din 14 noiembrie 2024 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2024/32), bazată pe Orientarea (UE) 2024/2941 a Băncii Centrale Europene din 14 noiembrie 2024 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2024/31).

Baza opiniei

Auditul nostru a fost desfășurat în concordanță cu Standardele Internaționale de Audit (International Standards on Auditing – ISA). Responsabilitățile noastre în conformitate cu standardele respective sunt descrise mai detaliat în secțiunea referitoare la responsabilitățile auditorului pentru auditul situațiilor financiare din acest raport. Suntem independenți față de BCE, conform cerințelor etice germane relevante pentru auditul situațiilor financiare pe care îl efectuăm, care respectă Codul etic al profesioniștilor contabili („Codul IESBA”), elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Etică pentru Contabili, și ne-am îndeplinit celelalte responsabilități etice în baza acestor cerințe. Considerăm că probele de audit pe care le-am obținut sunt suficiente și adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit.

Alte informații

Responsabilitatea pentru alte informații cuprinse în conturile anuale ale BCE revine Comitetului executiv al BCE („Comitetul executiv”). La alte informații sunt incluse toate informațiile cuprinse în conturile anuale ale BCE, cu excepția situațiilor financiare ale BCE și a raportului auditorului.

Opinia noastră privind situațiile financiare nu acoperă și aceste alte informații și nu exprimăm niciun fel de concluzie de asigurare cu privire la acestea.

În legătură cu auditul situațiilor financiare pe care îl efectuăm, responsabilitatea noastră este să citim aceste alte informații și, în acest demers, să apreciem dacă acestea sunt semnificativ inconsecvente cu situațiile financiare sau cu cunoștințele pe care noi le-am obținut în timpul auditului ori dacă acestea par a fi denaturate semnificativ.

Responsabilitățile Comitetului executiv și ale persoanelor însărcinate cu guvernanța în legătură cu situațiile financiare

Comitetul executiv este responsabil de întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare, în conformitate cu principiile stabilite de Consiliul guvernatorilor și enunțate în Decizia (UE) 2024/2938 a Băncii Centrale Europene din 14 noiembrie 2024 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2024/32), bazată pe Orientarea (UE) 2024/2941 a Băncii Centrale Europene din 14 noiembrie 2024 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2024/31). Totodată, Comitetul executiv are responsabilitatea controlului intern pe care îl consideră necesar pentru a permite întocmirea de situații financiare care sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.

În întocmirea situațiilor financiare, Comitetul executiv este responsabil cu evaluarea capacității BCE de a-și continua activitatea, cu prezentarea, dacă este cazul, a aspectelor referitoare la continuitatea activității și cu utilizarea principiului contabil al continuității activității.

Persoanele însărcinate cu guvernanța sunt responsabile cu monitorizarea procesului de raportare financiară al BCE.

Responsabilitățile auditorului cu privire la auditul situațiilor financiare

Obiectivele noastre sunt obținerea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situațiile financiare în ansamblu sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, și redactarea unui raport al auditorului care să includă opinia noastră. Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu constituie o garanție potrivit căreia un audit efectuat în conformitate cu ISA va depista întotdeauna o denaturare semnificativă, acolo unde aceasta există. Denaturările pot fi cauzate de fraude sau erori și sunt considerate semnificative în cazul în care, la nivel individual sau agregat, se poate anticipa, în mod rezonabil, că acestea vor influența deciziile economice adoptate de utilizatori pe baza acestor situații financiare.

În cadrul auditului efectuat în conformitate cu ISA, facem apel la raționamentul profesional și ne păstrăm scepticismul profesional pe parcursul planificării și efectuării auditului. De asemenea:

• identificăm și evaluăm riscurile unor denaturări semnificative ale situațiilor financiare, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, concepem și derulăm proceduri de audit care să răspundă riscurilor identificate și obținem probe de audit care sunt suficiente și adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit. Riscul nedepistării unei denaturări semnificative cauzate de o fraudă este mai ridicat decât riscul nedepistării unei denaturări semnificative cauzate de o eroare, întrucât frauda poate presupune coluziuni, falsificări, omisiuni intenționate, declarații false sau eludarea controlului intern;
• obținem o înțelegere a controlului intern relevant pentru audit, scopul fiind stabilirea unor proceduri de audit adecvate circumstanțelor date, și nu exprimarea unei opinii asupra eficacității controlului intern al BCE;
• evaluăm gradul de adecvare a politicilor contabile utilizate și judiciozitatea estimărilor contabile și a datelor conexe publicate de Comitetul executiv;
• concluzionăm asupra caracterului adecvat al utilizării de către Comitetul executiv a principiului contabil al continuității activității și, pe baza probelor de audit obținute, asupra posibilei existențe a unor incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiții care pot ridica dubii serioase asupra capacității BCE de a asigura continuitatea activității. În cazul în care ajungem la concluzia că există incertitudini semnificative, avem obligația de a atrage atenția, în raportul auditorului, cu privire la datele conexe publicate în situațiile financiare sau, în cazul în care acestea sunt inadecvate, de a ne modifica opinia. Concluziile noastre se bazează pe probele de audit obținute până la data întocmirii raportului auditorului;
• evaluăm prezentarea generală, structura și conținutul situațiilor financiare, inclusiv datele publicate, precum și dacă situațiile financiare redau operațiunile și evenimentele care stau la baza acestora într-un mod care oferă o imagine corectă și fidelă.

Avem obligația de a comunica cu persoanele însărcinate cu guvernanța în ceea ce privește, printre altele, sfera de aplicare și calendarul planificat al auditului, precum și constatările importante ale auditului, inclusiv orice deficiențe semnificative identificate la nivelul controlului intern pe parcursul auditului.

Frankfurt pe Main, 17 februarie 2026

Forvis Mazars GmbH & Co. KG
Wirtschaftsprüfungsgesellschaft
Steuerberatungsgesellschaft

Markus Morfeld Wirtschaftsprüfer

Christina Fernholz Wirtschaftsprüferin

4 Notă privind distribuirea profitului/pierderilor

Prezenta notă nu face parte din situațiile financiare ale BCE aferente exercițiului financiar 2025.

În conformitate cu articolul 33 din Statutul SEBC, profitul net al BCE se transferă în următoarea ordine:

1. o sumă care urmează a fi stabilită de Consiliul guvernatorilor și care nu poate depăși 20% din profitul net va fi transferată în fondul general de rezervă în limita a 100% din capital;
2. profitul net rămas se va distribui acționarilor BCE, proporțional cu cotele vărsate la capital.^[71]

În cazul în care BCE înregistrează o pierdere, aceasta poate fi acoperită din fondul general de rezervă al BCE și, dacă este necesar, după adoptarea unei decizii de către Consiliul guvernatorilor, din veniturile monetare obținute în cursul exercițiului financiar respectiv, proporțional cu și până la concurența sumelor alocate BCN în conformitate cu articolul 32.5 din Statutul SEBC.^[72]

Pierderea BCE pentru anul 2025 s-a situat la 1 254 de milioane EUR, comparativ cu cea în valoare de 7 944 de milioane EUR consemnată în 2024. În urma unei decizii adoptate de Consiliul guvernatorilor, această pierdere va fi reportată în bilanțul BCE și va fi compensată de profiturile viitoare.