Feedback privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2022

Prezenta sinteză a reacțiilor este publicată cu ocazia prezentării Raportului anual 2023 al BCE în fața Parlamentului European. Aceasta oferă răspunsuri la aspectele evidențiate și la solicitările formulate de Parlamentul European în rezoluția sa referitoare la Raportul anual al BCE din anul precedent.^[1] Sinteza este structurată pe teme. Scopul acesteia este de a explica mai bine politicile BCE și de a promova dialogul cu Parlamentul European și cu publicul în ceea ce privește aspectele importante evidențiate de către deputații în Parlamentul European.^[2] BCE publică astfel de sinteze ale reacțiilor din anul 2016, în urma unei sugestii din partea Parlamentului European.

1 Politica monetară și evoluțiile economice

În ceea ce privește apelul de a lua toate măsurile necesare pentru a reduce rata inflației în conformitate cu mandatul său, BCE este hotărâtă să asigure revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei sale de 2%pe termen mediu. BCE a adoptat mai multe măsuri în acest sens. Îndeosebi, BCE și-a majorat ratele dobânzilor reprezentative cu 450 puncte de bază în perioada iulie 2022-septembrie 2023. BCE începuse deja procesul de normalizare a politicii sale monetare în luna decembrie 2021, anunțând anularea treptată a unora dintre achizițiile sale de active. Informațiile noi din prima jumătate a anului 2022, marcate de un grad excepțional de incertitudine, au confirmat treptat probabilitatea ca inflația să rămână prea ridicată pe o perioadă mai îndelungată decât s-a anticipat inițial. De atunci, BCE a majorat ratele dobânzilor de politică monetară cu o viteză și o amploare fără precedent. În orice caz, o demarare mai timpurie a ciclului de majorări ale ratelor dobânzilor ar fi avut probabil numai un impact limitat asupra inflației pe termen scurt și pe termen mai lung. Condițiile economice și financiare diferă de la o zonă economică la alta. Prin urmare, comparațiile cu reacții în materie de politică monetară din alte jurisdicții, în special din Statele Unite, ar trebui tratate cu prudență. Privind în perspectivă, deciziile viitoare vor asigura că ratele dobânzilor de politică monetară vor fi stabilite la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar, pe baza unei abordări bazate pe date. Prin stabilizarea inflației la nivelul țintei de 2% pe termen mediu, politica monetară a BCE contribuie la o creștere economică sustenabilă și la crearea de locuri de muncă. În plus, o politică monetară orientată către stabilitatea prețurilor ajută, de asemenea, la limitarea inegalității alimentate de inflația ridicată. Gospodăriile populației cu venituri mai scăzute sunt, în general, afectate în mai mare măsură de inflație, deoarece cheltuie o proporție mai semnificativă din venituri și dispun de rezerve financiare mai reduse.

Referitor la preocupările legate de efectele secundare, de destabilizarea anticipațiilor inflaționiste și de posibilitatea unei spirale salarii-prețuri, datele recente relevă că riscul materializării unor astfel de efecte s-a diminuat, rămânând limitat. Datele recente oferă dovezi privind continuarea procesului dezinflaționist și o moderare emergentă a dinamicii salariale. Negocierile salariale vizând compensarea inflației implică unele efecte de runda a doua, dar aceasta nu a condus la crearea unei spirale autosusținute. Un astfel de risc crește de la sine în funcție de durata și amploarea devierii inflației de la ținta de 2%. Însă inflația a scăzut puternic și, conform proiecțiilor, va atinge ținta la jumătatea anului 2025. Aceasta reflectă parțial măsurile ferme de politică monetară adoptate de BCE. În evaluarea orientării politicii monetare, BCE continuă să monitorizeze propagarea inflației la nivelul tuturor variabilelor reale și nominale relevante, pentru a se asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei sale de 2% pe termen mediu. Atât anticipațiile privind inflația pe termen lung ale specialiștilor în prognoză, cât și măsurile bazate pe piață au rămas ancorate în jurul țintei de 2%, așteptările consumatorilor fiind ușor ridicate. BCE continuă să monitorizeze cu atenție aceste evoluții.

În ceea ce privește solicitarea de a furniza mai multe informații cu privire la monitorizarea și stabilirea ratei neutre a dobânzii, o astfel de rată nu este observabilă, iar estimarea acesteia este supusă unei serii de dificultăți legate de măsurare și de specificarea modelelor. Rata neutră a dobânzii este definită ca rata dobânzii care nu este nici expansionistă, nici restrictivă. Experții BCE utilizează o serie de estimări pentru a măsura nivelul și evoluția ratei neutre a dobânzii. Valorile ciclice ale ratei neutre a dobânzii în zona euro par să se fi majorat ulterior pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, este puțin probabil ca estimările cu evoluție lentă, ancorate la trendurile economice pe termen lung, să fi crescut semnificativ în absența unor variații la nivelul determinanților economici structurali (creșterea productivității, factorii demografici și aversiunea față de riscuri). La începutul acestui an, experții BCE au publicat mai multe informații privind utilizarea și limitările ratei neutre a dobânzii.^[3] Trebuie menționat că băncile centrale doar estimează – și nu stabilesc – rate neutre ale dobânzilor.

Cu privire la ce înseamnă „termen mediu” în contextul țintei inflației și la analiza unei abordări mai calitative a stabilității prețurilor, nu există nicio definiție ex ante precisă din punct de vedere numeric a expresiei „termen mediu”, o țintă numerică exactă a inflației totale fiind însă esențială pentru ancorarea anticipațiilor privind inflația. Acest aspect a fost explicat, de exemplu, în sinteza anterioară a reacțiilor publicată de BCE.^[4] Orientarea pe termen mediu permite deviații inevitabile pe termen scurt ale inflației de la ținta de 2%. De asemenea, ia în considerare decalajele și gradul de variabilitate a transmisiei politicii monetare la nivelul economiei și al inflației. Durata orizontului pe termen mediu variază în funcție de condiții precum originea, amploarea și persistența deviației inflației de la țintă. În ceea ce privește definiția țintei inflației, evaluarea strategiei din 2021 a concluzionat că stabilitatea prețurilor este menținută în mod optim prin vizarea unei ținte simetrice a inflației de 2% pe termen mediu.^[5] O astfel de țintă cantitativă asigură o ancorare clară a anticipațiilor privind inflația, esențială pentru menținerea stabilității prețurilor. De fapt, majoritatea anticipațiilor privind inflația s-au menținut, în linii mari, ancorate în jurul valorii de 2%, în pofida ratelor deosebit de ridicate ale inflației observate recent. Aceasta demonstrează că ținta BCE este bine înțeleasă și plauzibilă.

În ceea ce privește solicitarea de a revizui și a îmbunătăți în mod fundamental modelele BCE utilizate în elaborarea politicii monetare, este important de subliniat că BCE își revizuiește și actualizează modelele în mod constant.^[6] BCE utilizează o mare varietate de modele pentru proiecțiile sale. Aceste modele au la bază informații provenind din tipare empirice observate în date, completate cu aprecieri ale experților și analize ale riscurilor. Această abordare a fost introdusă la BCE în urmă cu 25 de ani și s-a dovedit a fi o modalitate robustă de combinare a instrumentelor alternative complementare care pot fi ajustate în mod flexibil pentru a face față unor evenimente neprevăzute și unor noi provocări. De exemplu, ulterior crizei financiare mondiale, instrumentele BCE au fost extinse cu ușurință prin adăugarea unor măsuri neconvenționale de politică monetară. BCE și-a ajustat, de asemenea, modelele și le îmbunătățește în permanență pentru o mai bună încorporare a riscurilor legate de schimbările climatice. Scopul este acela de a permite BCE să evalueze, de exemplu, efectele unor variații puternice ale temperaturilor sau efectele pe termen mediu ale impozitării emisiilor de dioxid de carbon. Au fost, de asemenea, introduse în timp util revizuiri și extinderi ale modelelor în vederea examinării evenimentelor și evoluțiilor excepționale care au loc din 2020. Acestea au inclus caracteristici epidemiologice pe durata pandemiei și o dezagregare a sectorului energetic și a structurilor de producție ca urmare a izbucnirii războiului dus de Rusia în Ucraina. Șocurile înregistrate în ultimii ani au fost fără precedent din perspectivă istorică, determinând în mod inevitabil erori de prognoză mai semnificative din partea specialiștilor în prognoză din cadrul tuturor instituțiilor.^[7] BCE își va revizui într-o măsură mai mare modelele în cazul în care se dovedește în mod clar că aceste șocuri au modificat fundamental structura economiei. Între timp, cea mai robustă modalitate de a face față incertitudinilor rămâne o abordare bazată pe o suită de modele.

Cu privire la invitația de a analiza factorii determinanți ai inflației, atât la nivelul cererii, cât și al ofertei, BCE a efectuat o analiză amplă.^[8] Studiile sugerează că recenta creștere vertiginoasă a inflației a fost inițial determinată cu precădere de factori legați de ofertă. Acestea au inclus în special evoluțiile de pe piețele energiei, însă alți factori determinanți au fost evoluțiile prețurilor materiilor prime, precum și impactul blocajelor din lanțurile de aprovizionare la nivel mondial și cel al deficitelor de forță de muncă generate de pandemie. Cu toate acestea, în timp, șocurile la nivelul ofertei s-au atenuat, iar importanța relativă a factorilor legați de cerere s-a amplificat. Acest lucru este valabil îndeosebi pentru sectorul serviciilor, unde cererea reprimată a condus la creșteri semnificative ale prețurilor după eliminarea restricțiilor pandemice (de exemplu, pe segmentul recreativ și cel al călătoriilor).

2 Stabilitatea financiară

Referitor la invitația de a monitoriza situația creditelor neperformante, monitorizarea calității activelor bancare este o componentă integrantă a evaluărilor periodice ale stabilității financiare efectuate de BCE. Stabilitatea financiară reprezintă o condiție prealabilă a stabilității prețurilor. Mai exact, calitatea scăzută a activelor poate submina capacitatea de intermediere a băncilor și poate afecta stabilitatea financiară. BCE prezintă evaluările privind stabilitatea financiară în raportul său semestrial intitulat Financial Stability Review, care include o analiză a evoluțiilor calității activelor. Ediția din noiembrie 2023 concluzionează că majorarea costurilor aferente serviciului datoriei reprezintă o provocare din ce în ce mai mare pentru firmele, gospodăriile populației și emitenții suverani îndatorați, deși impactul înăspririi condițiilor financiare nu s-a materializat încă pe deplin.^[9] Raportul constată că ratele creditelor neperformante ale băncilor s-au redus timp de mai mulți ani după crearea Mecanismului unic de supraveghere (MUS). Potrivit raportului, acestea s-au stabilizat în prima jumătate a anului 2023 în apropierea valorilor minime multianuale, existând semne incipiente de majorare a pierderilor la nivelul unor portofolii de împrumuturi.^[10] Experții BCE continuă să analizeze evoluțiile politicilor și să prezinte recomandări cu privire la politicile de soluționare a problemei creditelor neperformante din perspectivă macroprudențială. Aceasta vine în completarea activității MUS, care adoptă o perspectivă microprudențială.

3 Considerații privind schimbările climatice în politica monetară

În ceea ce privește evaluarea efectelor schimbărilor climatice asupra capacității sale de a menține stabilitatea prețurilor, BCE continuă să integreze considerațiile referitoare la schimbările climatice în proiecțiile macroeconomice ale experților săi și să își consolideze modelele macroeconomice de bază (workhorse) astfel încât să țină seama de politicile de atenuare. Aceasta a ajutat BCE la evaluarea diferitelor riscuri. Pe de o parte, se examinează riscurile fizice ale schimbărilor climatice și ale reducerii ecosistemelor. Pe de altă parte, se analizează riscurile de tranziție asociate trecerii la o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon sau modificărilor normative care limitează exploatarea resurselor naturale. Referitor la riscurile fizice, BCE continuă să estimeze impactul fenomenelor meteorologice extreme asupra inflației.^[11] BCE utilizează tehnici de modelare inovatoare pentru a investiga, de asemenea, modul în care aceste efecte pot fi încorporate în proiecțiile macroeconomice. În plus, BCE lucrează la adaptarea modelelor structurale și a instrumentelor bazate pe serii temporale pentru a evalua impactul unor schimbări climatice fizice severe și combinate asupra inflației și a economiei reale. Acestea vor fi evaluate la nivel agregat și sectorial. Referitor la riscurile de tranziție, BCE urmărește să dispună de modele de ultimă generație care să analizeze efectele macroeconomice ale politicilor de tranziție asociate schimbărilor climatice. De exemplu, astfel de modele ar putea măsura impactul politicilor fiscale discreționare ecologice asupra creșterii economice și a inflației pe termen scurt, precum și impactul politicilor UE pe termen mediu.^[12] Aceste tipuri de analize asigură că BCE este în măsură să integreze impactul politicilor de atenuare a schimbărilor climatice în proiecțiile macroeconomice și cele fiscale ale experților, precum și în modelele macroeconomice. Privind în perspectivă, noul plan privind clima și natura pentru perioada 2024-2025 prezintă eforturile BCE de a explora în continuare alte moduri în care riscurile legate de natură afectează economia și sistemul nostru financiar.^[13] Acesta va contribui, o dată în plus, la o mai bună înțelegere a posibilelor implicații ale schimbărilor climatice și ale degradării naturii asupra stabilității prețurilor.

Cu privire la invitația de a remedia disfuncționalitățile pieței, respectând totodată neutralitatea pieței, BCE va continua să adere la principiul „unei economii de piață deschise, în care concurența este liberă, favorizând alocarea eficientă a resurselor”, enunțat în Tratat. Neutralitatea pieței este mai degrabă un instrument operațional decât o cerință juridică. Aceasta poate contribui la asigurarea faptului că intervențiile BCE pe piață respectă principiul economiei de piață deschise. BCE se poate abate, în mod justificat, de la neutralitatea pieței pentru a se conforma obiectivelor BCE și principiilor relevante din Tratat. De exemplu, în conformitate cu foaia de parcurs a BCE pentru 2021 privind schimbările climatice^[14], Consiliul guvernatorilor a decis să orienteze deținerile de obligațiuni corporative către emitenții cu o performanță climatică mai bună, începând de la data de 1 octombrie 2022, prin reinvestirea răscumpărărilor. Această măsură a fost necesară pentru a contracara tendința de favorizare a emisiilor de dioxid de carbon asociată portofoliului de obligațiuni corporative și acumularea de riscuri climatice rezultată în bilanțul Eurosistemului. De asemenea, aceasta a permis BCE să țină seama de obiectivul său secundar. Rezultatele obținute până în prezent sunt promițătoare. Intensitatea medie ponderată a emisiilor de dioxid de carbon aferentă fluxurilor de achiziții de obligațiuni corporative ale BCE s-a redus cu peste 65% în primul an după implementarea reinvestirilor orientate către emitenți cu o performanță climatică mai bună, respectiv în perioada octombrie 2022-octombrie 2023. BCE se așteaptă ca decarbonizarea portofoliilor sale aferente sectorului corporativ să continue pe parcursul întregului an 2024, înscriindu-se pe o traiectorie care sprijină obiectivele Acordului de la Paris.

În ceea ce privește operațiunile țintite de refinanțare verde pe termen mai lung sau instrumente similare: în cadrul mandatului său, Consiliul guvernatorilor se angajează să își evalueze periodic instrumentele din perspectiva obiectivului său secundar, fără a aduce atingere stabilității prețurilor. În evaluarea strategiei sale din 2021, BCE a luat în considerare operațiunile de refinanțare cu țintă ecologică. Astfel de operațiuni ar încuraja băncile să își majoreze creditarea ecologică, oferindu-le, de exemplu, o reducere a ratei dobânzii în acest scop. Cu toate acestea, evaluarea a identificat dificultăți semnificative care încă persistă actualmente. Acestea se referă la acoperirea și calitatea datelor, la definițiile criteriilor adecvate de țintire ecologică, precum și la procesele și capacitățile de verificare. Evaluările recente ale altor măsuri din cadrul planului privind clima și natura au avut ca rezultat o orientare climatică mai netă a achizițiilor de active corporative. În plus, acestea au concluzionat că marjele de ajustare a valorii aplicate garanțiilor au asigurat un nivel suficient de protecție împotriva riscurilor financiare asociate schimbărilor climatice.^[15] BCE depune în continuare eforturi în vederea implementării unei măsuri de limitare a ponderii activelor emise de entitățile cu o amprentă de carbon ridicată care pot fi utilizate drept garanție atunci când băncile contractează împrumuturi de la Eurosistem. Totodată, BCE va analiza, în limitele mandatului său, argumentele în favoarea integrării în continuare a unor considerații referitoare la schimbările climatice în instrumentele și portofoliile de politică monetară. Acest angajament se reflectă și în modificările convenite recent aduse cadrului nostru operațional de implementare a politicii monetare.^[16]

Referitor la activitatea BCE privind testele de rezistență la riscurile climatice, BCE va continua să exercite un rol activ în acest domeniu. BCE a continuat să își aprofundeze cunoștințele în ceea ce privește utilizarea analizei de scenariu pentru a evalua riscurile financiare generate de schimbările climatice. Printre altele, BCE a prezidat o direcție de lucru privind elaborarea și analiza de scenarii în cadrul Rețelei pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS).^[17] Testările la stres efectuate de BCE cu privire la riscurile legate de schimbările climatice evaluează reziliența la riscul de tranziție și la riscul fizic. Aceste testări la stres sunt efectuate pentru societățile nefinanciare și băncile din zona euro, precum și pentru bilanțul propriu al Eurosistemului. Ele se bazează pe o combinație de proiecții din exercițiul extins de proiecție macroeconomică (Broad Macroeconomic Projection Exercise – BMPE) și scenarii elaborate de NGFS și aplică o serie de ipoteze în ceea ce privește politicile climatice viitoare. Cea de-a doua testare la stres de tip descendent (top-down) cu privire la riscurile legate de schimbările climatice, efectuată de BCE la nivelul întregii economii, a arătat că o acțiune imediată și decisivă ar aduce beneficii semnificative economiei și sistemului financiar din zona euro. Aceasta nu numai că ar menține traiectoria optimă către emisii nete zero, limitând impactul fizic al schimbărilor climatice pe termen lung, ci ar restrânge și riscul financiar.^[18] În acest scenariu, riscul la adresa stabilității financiare ar fi limitat, cu condiția ca firmele și gospodăriile populației să își poată finanța investițiile ecologice în mod ordonat. În plus, BCE participă acum, împreună cu autoritățile europene de supraveghere și Comitetul european pentru risc sistemic, la un exercițiu de testare la stres cu privire la riscurile legate de schimbările climatice „Pregătiți pentru 55”. Scopul este de a evalua reziliența sectorului financiar în concordanță cu pachetul „Pregătiți pentru 55”. Acest exercițiu conjunctural ar trebui să se încheie până în trimestrul I 2025. El vizează sistemul financiar al UE în ansamblu și îi evaluează reziliența într-un scenariu de bază și două scenarii nefavorabile care se încheie în 2030.

Cu privire la solicitarea formulată în rezoluție de a trata orice preocupări legate de părtinire ideologică în cadrul BCE, în special cu privire la politicile legate de schimbările climatice, BCE prețuiește diversitatea în gândire, își desfășoară activitățile pe bază factuală și va continua să acționeze în conformitate cu competențele care i-au fost conferite prin Tratate. Diversitatea și incluziunea sunt profund integrate în cultura corporativă a BCE. Aceasta din urmă se angajează să promoveze un mediu de lucru favorabil incluziunii, fără nicio formă de discriminare. Această viziune este prezentată în carta interinstituțională privind diversitatea și incluziunea.^[19] Carta evidențiază atât angajamentul BCE de a promova medii de lucru bazate pe respect și demnitate, cât și faptul că asigurarea unor posturi de lucru diverse și incluzive ameliorează performanța și reziliența organizațiilor. Activitatea BCE în domeniul politicii monetare este ghidată de obiectivul său principal privind stabilitatea prețurilor. În acest sens, BCE trebuie să țină seama de riscurile legate de schimbările climatice și de cele legate de natură, în măsura necesară pentru menținerea stabilității prețurilor și pentru conduita politicii sale monetare. În plus, în conformitate cu obiectivul său secundar și fără a aduce atingere obiectivului său principal, BCE are obligația de a sprijini politicile economice generale din Uniune cu scopul de a contribui la obiectivele Uniunii. BCE se angajează să își aducă contribuția în limitele mandatului său și în conformitate cu legislația UE. Instituțiile care au competența de a stabili aceste politici generale au subliniat că combaterea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate și în cadrul politicilor economice ale Uniunii.

4 Moneda euro digitală

Referitor la declarația potrivit căreia o monedă euro digitală nu trebuie să înlocuiască numerarul, trebuie să respecte viața privată a cetățenilor și a întreprinderilor și nu trebuie să pună în pericol stabilitatea financiară, BCE își reafirmă angajamentul de a continua să pună la dispoziție numerar, elaborând totodată o monedă euro digitală care să ofere un nivel ridicat de protecție a vieții private, precum și măsuri de salvgardare a transmisiei politicii monetare și a stabilității financiare. BCE consideră binevenite propunerile legislative ale Comisiei Europene din cadrul pachetului privind moneda unică. Odată adoptate, acestea ar asigura că, într-o lume tot mai digitalizată, ar fi în continuare disponibilă o opțiune de plată publică, atât sub formă de numerar, cât și sub formă de euro digital.^[20] O monedă euro digitală nu ar înlocui numerarul, ci l-ar completa. Ar exista în paralel cu numerarul, ca răspuns la preferința crescândă a populației pentru modalități de plată digitale, rapide și sigure.^[21] Ar fi o formă electronică de numerar în euro, care ar aduce în era digitală caracteristici similare numerarului. Aceasta ar fi concepută astfel încât să ofere un nivel de protecție a vieții private superior celui al altor metode de plată digitale, precum și o serie de măsuri de salvgardare a transmisiei politicii monetare și a stabilității financiare.^[22] Mai exact, deținerile de euro digital nu ar fi remunerate și ar exista limite pentru volumul deținerilor persoanelor fizice. BCE va dialoga cu băncile și cu alți participanți pe piață pentru a defini metodologia analitică de stabilire a unei limite de deținere.

În ceea ce privește observația că introducerea unei monede euro digitale depinde de decizia Parlamentului European și a Consiliului în calitate de colegiuitori, BCE reafirmă că o eventuală decizie a Consiliului guvernatorilor de a emite o monedă euro digitală ar fi luată numai după adoptarea unui astfel de act legislativ. Un larg sprijin politic în favoarea unei monede euro digitale va fi esențial pentru Eurosistem atunci când va decide dacă emite o monedă euro digitală. BCE se angajează să continue colaborarea strânsă cu instituțiile și autoritățile europene cu privire la proiectul aferent euro digital. Printre oportunități se vor număra aparițiile publice periodice în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON) a Parlamentului European, inclusiv după încheierea deliberărilor legislative. De fapt, propunerea Comisiei privind o monedă euro digitală prevede că BCE va raporta periodic cu privire la elaborarea unei astfel de monede. De asemenea, BCE este pregătită să ofere input tehnic pentru a sprijini activitatea legislativă și a contribui la adoptarea la timp a regulamentului.

5 Criptoactivele și securitatea cibernetică

Cu privire la riscul de atacuri cibernetice, BCE subliniază că rămâne deosebit de vigilentă cu privire la eventuale atacuri cibernetice, monitorizând cu atenție posibilele amenințări și adaptându-și măsurile de protecție acolo unde este necesar, în strânsă cooperare cu instituțiile din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale și al MUS, precum și cu celelalte instituții, organisme și agenții ale UE. În ceea ce privește serviciile TARGET^[23], care asigură fluxul liber de numerar, titluri de valoare și garanții la nivel european, băncile centrale naționale (BCN) care furnizează aceste servicii rămân vigilente în ceea ce privește securitatea și reziliența acestora. BCN monitorizează cu atenție și urmăresc aplicarea măsurilor adoptate în urma oricăror amenințări care se manifestă. Au fost instituite măsuri ferme în materie de securitate cibernetică, care sunt evaluate periodic. Ori de câte ori este necesar, se decid măsuri suplimentare pentru a proteja în mod adecvat sistemele. În cadrul Strategiei Eurosistemului privind reziliența cibernetică a infrastructurilor piețelor financiare (IPF), BCE, alături de BCN din zona euro, a lansat mai multe inițiative. Acestea vizează sporirea rezilienței cibernetice a entităților, băncile centrale având rol fie de monitorizare, fie de catalizator. De exemplu, BCE a coordonat și a aplicat cadrul TIBER-EU^[24], permițând testări avansate și aprofundate efectuate de o manieră controlată. De asemenea, BCE a evaluat entitățile pe care le monitorizează în raport cu un set de cerințe pentru a-și îmbunătăți în permanență situația în materie de reziliență cibernetică. Pentru a cataliza inițiativele de tip public-privat pe teme cibernetice strategice, BCE a prezidat Comitetul privind reziliență cibernetică a euro (European Cyber Resilience Board – ECRB), un forum de discuții între IPF paneuropene, furnizorii lor de servicii critice și autoritățile publice. ECRB a instituit Inițiativa privind schimbul de informații cibernetice pentru a face schimb de informații operative și bune practici în acest domeniu. BCE a participat, de asemenea, la discuții cu alți factori de decizie la nivelul UE și pe plan internațional.

Referitor la monitorizarea noilor tipuri de active digitale, precum criptoactivele, și a riscurilor aferente în ceea ce privește securitatea cibernetică, spălarea banilor, frauda fiscală, finanțarea terorismului și alte activități infracționale legate de anonimatul oferit de criptoactive, BCE continuă să monitorizeze cu atenție evoluțiile ecosistemului criptoactivelor și să evalueze riscurile asociate. BCE continuă să se exprime deschis cu privire la riscurile asociate criptoactivelor, iar experții BCE au contribuit la dezbaterile tehnice referitoare la modul de monitorizare a acestor riscuri.^[25] În plus, BCE și-a adus aportul la monitorizarea și analiza la nivelul UE și pe plan internațional a riscurilor generate de criptoactive.^[26] Ca parte a funcției sale de monitorizare, BCE supervizează și monitorizează schemele și mecanismele de plăți și urmărește periodic activitățile relevante legate de criptoactive. Această monitorizare include tokenurile de plată digitală care au atins un anumit nivel de semnificație pentru zona euro. De asemenea, aceasta ajută autoritățile europene de supraveghere să elaboreze standarde tehnice de reglementare cu scopul de a operaționaliza noul regim special pentru piețele criptoactivelor, în conformitate cu propunerea de regulament privind piețele criptoactivelor. BCE a urmărit cu atenție finalizarea noului cadru al UE de combatere a spălării banilor/finanțării terorismului și așteaptă cu interes să întâmpine noua autoritate de combatere a spălării banilor la Frankfurt și să stabilească o cooperare strânsă cu aceasta. De asemenea, BCE a continuat să monitorizeze cu atenție dezbaterile privind reglementarea activelor virtuale în cadrul Grupului operativ de acțiune financiară. Nu în ultimul rând, BCE participă la diferite organisme internaționale de standardizare. În acest mod, contribuie în continuare la elaborarea de standarde internaționale pentru combaterea riscurilor asociate criptoactivelor și furnizorilor lor de servicii, inclusiv a riscurilor care decurg din legăturile lor cu sectorul financiar.

6 Responsabilitate, transparență și alte aspecte

În ceea ce privește accentul pus în rezoluție pe menținerea responsabilității și a transparenței BCE față de Parlamentul European, BCE acordă o importanță deosebită relației pe care o are cu Parlamentul European în ceea ce privește asumarea responsabilității și intenționează să continue publicarea răspunsurilor sale scrise ca parte a rezoluției referitoare la Raportul anual al BCE. Relația de asumare a responsabilității față de Parlamentul European a evoluat în timp, ca răspuns la solicitările de sporire a responsabilității și transparenței. BCE se angajează să optimizeze în permanență aceste cadre pentru a asigura că rămân eficace și adecvate scopului. Demonstrând relația constructivă dintre instituții, BCE și Parlamentul European au semnat în 2023 un schimb de scrisori care structurează practicile lor de interacțiune în domeniul activităților specifice băncilor centrale.^[27] Ca parte a acestor acorduri, BCE intenționează să ofere în continuare feedback detaliat cu privire la rezoluția Parlamentului referitoare la Raportul anual al BCE din anul precedent. Feedbackul este publicat pe website-ul BCE, alături de Raportul anual. Acest demers subliniază eforturile BCE în materie de responsabilitate și transparență. În general, BCE apreciază nu numai controlul, ci și informațiile obținute prin intermediul interacțiunilor cu Parlamentul European. În plus, BCE consideră binevenite aceste ocazii de a explica într-un mod mai eficace politicile BCE reprezentanților aleși și cetățenilor. BCE va continua să dea curs solicitărilor de control din partea Parlamentului European și va depune eforturi pentru a consolida interacțiunile cu deputații în Parlamentul European, în conformitate cu dispozițiile legislației primare a UE.

Cu privire la solicitarea de a dedica un capitol în Raportul anual al BCE în care să explice cum a interpretat și a îndeplinit obiectivul său secundar, BCE menționează că Raportul anual 2023 include o casetă specială în care se precizează modul în care obiectivul secundar este luat în considerare în desfășurarea activităților de politică monetară și de raportare ale BCE. Fără a aduce atingere stabilității prețurilor, Consiliul guvernatorilor integrează o serie de considerații legate de obiectivul secundar în deciziile sale de politică monetară. Obiectivul secundar este recunoscut în mod explicit în strategia de politică monetară a BCE. Acest aspect a fost menționat și în sinteza reacțiilor la rezoluția Parlamentului European referitoare la Raportul anual 2021 al BCE. Cu condiția ca două configurații ale setului de instrumente să conducă în egală măsură la stabilitatea prețurilor și să nu îi aducă atingere, Consiliul guvernatorilor alege, atunci când își ajustează instrumentele de politică monetară, configurația care susține în mod optim politicile economice generale din Uniune legate de creșterea economică, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială și care, pentru a contribui la obiectivele mai generale ale Uniunii, protejează stabilitatea financiară și contribuie la atenuarea impactului schimbărilor climatice. Caseta din Raportul anual 2023 descrie mai detaliat modul în care BCE comunică cu privire la acțiunile sale referitoare la obiectivul secundar. Această temă este abordată în cadrul conferințelor de presă, al dărilor de seamă aferente ședințelor de politică monetară și al altor publicații ale BCE. Nu în ultimul rând, caseta oferă detalii privind părțile din Raportul anual în care pot fi consultate raportările referitoare la deciziile de politică monetară și analizele aflate la baza acestora care prezintă relevanță pentru obiectivul secundar.

Referitor la declarația privind o mai bună luare în considerare și respectare a prerogativelor Parlamentului European în viitoarele proceduri de numire, în special în ceea ce privește MUS, BCE reafirmă că acordă o importanță deosebită opiniilor Parlamentului European și respectă pe deplin rolul acestuia în procedura de numire. Procesul de selecție pentru funcția de președinte al Consiliului de supraveghere al BCE a fost riguros și transparent, cu respectarea deplină a tuturor dispozițiilor relevante. În consecință, BCE a propus o candidată finală, iar Parlamentul European a decis aprobarea candidatei. Procesul este prevăzut în Regulamentul privind MUS^[28], în acordul interinstituțional între Parlamentul European și Banca Centrală Europeană privind modalitățile practice de exercitare a controlului democratic și de monitorizare a exercitării atribuțiilor conferite Băncii Centrale Europene în cadrul MUS^[29], precum și în memorandumul de înțelegere între Consiliul Uniunii Europene și BCE privind cooperarea în materie de proceduri referitoare la MUS^[30].

În ceea ce privește invitația de a îmbunătăți în continuare comunicarea privind obiectivele de politică ale băncii centrale și răspunsurile la situațiile de criză, BCE urmărește să inoveze în permanență și să își adapteze comunicarea la schimbările din domeniul mass-media și al comunicării pentru a se asigura că mesajele sale sunt transmise cu eficacitate. Mai ales într-un moment în care creșterea prețurilor reprezintă o preocupare esențială pentru europeni, BCE urmărește să intre în legătură cu un public mai vast decât cercurile de experți. BCE utilizează o varietate de formate noi de comunicare pentru a-și reafirma obiectivul principal de a asigura revenirea inflației la un nivel scăzut. Datele recente, de exemplu cele din Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor, confirmă că televiziunea, radioul și alte categorii de media de interes general reprezintă în continuare canale importante în acest sens.^[31] Prin urmare, reprezentanții BCE își continuă eforturile de a fi prezenți atât în mass-media, cât și în altă parte. De exemplu, noul format Tu și BCE explică politica BCE, modul în care această instituție a răspuns creșterii vertiginoase recente a inflației și motivele care au stat la baza deciziilor sale. Ne angajăm să informăm publicul larg și să contribuim la consolidarea cunoștințelor și a înțelegerii politicilor și obiectivelor BCE. Îndeosebi în perioadele de criză, acest tip de deschidere rămâne un element esențial pentru sporirea eficacității politicii monetare și promovarea încrederii în banca centrală.

Cu privire la sugestia de a crea un birou intern de evaluare pentru evaluarea ex post a deciziilor sale de politică, BCE se angajează să respecte cele mai înalte standarde de elaborare a politicilor și să efectueze evaluări cuprinzătoare ale propriilor analize și decizii. BCE efectuează în permanență analize țintite ale politicilor sale. De exemplu, la data de 13 martie 2024 Consiliul guvernatorilor a încheiat o evaluare a cadrului operațional de orientare a ratelor dobânzilor pe termen scurt.^[32] De asemenea, BCE a efectuat evaluări ale strategiei în anul 2003 și, respectiv, în perioada 2020-2021. Aceste evaluări au implicat o secțiune transversală amplă a organizației în evaluarea rezultatelor strategiei sale de politică monetară. Totodată, în perioada 2020-2021 a fost implicat și publicul. După cum s-a anunțat în 2021, în viitor BCE intenționează să efectueze periodic evaluări ale strategiei sale de politică monetară. Următoarea evaluare este așteptată în 2025. În plus, BCE face obiectul unei mari varietăți de evaluări ex post externe și ad-hoc sau sistematice efectuate de mediul academic, de organizații neguvernamentale și de alte entități. Prin urmare, conceperea și conduita politicii monetare sunt dezbătute și discutate în mod constant. Acestea sunt evaluate în cadrul unor lucrări academice, inclusiv al celor elaborate anterior dialogurilor monetare periodice din cadrul Comisiei ECON. De asemenea, acestea sunt dezbătute în cadrul conferințelor organizate atât de BCE, cât și de părți externe. BCE va continua să reflecteze asupra modalităților de îmbunătățire a evaluării ex post a politicilor sale. Obiectivul său este de a asigura că acestea sunt în concordanță cu cele mai bune practici din comunitatea băncilor centrale.

Referitor la solicitarea de a analiza cum ar putea întări rolul internațional al monedei euro pentru a crește atractivitatea sa ca monedă de rezervă, BCE reafirmă că rolul internațional al monedei euro este sprijinit în primul rând de o Uniune economică și monetară (UEM) mai profundă și mai completă, inclusiv prin înregistrarea de progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare, în contextul aplicării unor politici economice și fiscale solide în zona euro. BCE subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare în vederea finalizării UEM și sprijină aceste politici. Promovarea în continuare a integrării economice și financiare europene este o responsabilitate a colegiuitorilor. Va fi esențial să se consolideze reziliența rolului internațional al monedei euro într-o economie globală posibil mai fragmentată. Fundamentele economice solide, inclusiv nivelurile sustenabile ale datoriei, sunt factori determinanți importanți ai monedelor internaționale. Atractivitatea globală a unei monede depinde în mod esențial de previzibilitate și stabilitate. În același timp, și inflația este importantă pentru statutul de monedă internațională. BCE rămâne fidelă angajamentului de a menține stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Aceasta va continua să monitorizeze rolul internațional al euro și să își publice analiza în rapoartele conexe.^[33]

7 Aspecte instituționale ale BCE

Ca răspuns la invitația de a-și continua activitatea de consolidare a egalității de șanse pentru toate genurile în cadrul organizației sale, BCE își subliniază angajamentul de a îmbunătăți și sprijini un echilibru mai bun între genuri la nivelul întregii instituții, adoptând totodată diversitatea și incluziunea sub toate aspectele. În ultimii ani, BCE și-a menținut accentul strategic pe diversitatea de gen, prin intermediul unei strategii specifice privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2026, cu obiective în materie de gen până în 2026.^[34] La sfârșitul lunii decembrie 2023, structura pe gen a forței de muncă a BCE a rămas relativ echilibrată, 46% dintre angajați fiind femei, iar 54%, bărbați. Ponderea femeilor în posturi de conducere de nivel superior a ajuns la 39%; la nivelul tuturor posturilor de conducere, ponderea femeilor a fost de 33%. Acest aspect este deosebit de important pentru crearea de modele de urmat și oportunități de mentorat. Disparitatea de gen la nivel de experți și de șefi de echipă a rămas o dificultate, doar 43% și, respectiv, 36% dintre aceste posturi fiind deținute de femei. La nivel de analiști, ponderea femeilor a continuat să se majoreze, 56% dintre aceste posturi fiind deținute de femei. Astfel, rezerva de talente feminine eligibile pentru avansarea în carieră a crescut în continuare. Au fost puse în aplicare o serie de măsuri pentru a se asigura egalitatea de șanse pentru toate genurile și pentru multe alte dimensiuni ale identității umane. Printre aceste măsuri se numără fișele de post favorabile incluziunii, comisiile de recrutare diverse, activitățile de informare specifice destinate talentelor subreprezentate în cadrul târgurilor de cariere specifice,^[35] o bursă dedicată femeilor și Programul de leadership destinat femeilor. În plus, BCE oferă programe de mentorat cu opțiunea de a se axa pe anumite dimensiuni ale diversității, programe de lucru flexibile, accesibilitate și posibilități de cazare rezonabile pentru colegii cu abilități diferite. În vederea elaborării și implementării în continuare a acestor măsuri, BCE și departamentul său de resurse umane colaborează cu ambasadori ai diversității din diferite domenii de activitate și cu o rețea a diversității condusă de angajați. BCE va continua să implementeze strategia sa privind diversitatea de gen, adoptând în același timp diversitatea și incluziunea dintr-o perspectivă globală. Prin aceasta, BCE vizează să ofere fiecărui coleg libertatea de a se manifesta autentic în activitatea profesională.

Graficul 1

Angajații și stagiarii noștri, în funcție de gen

(% din forța de muncă, pe grupă de salarizare)

În ceea ce privește invitația de a reexamina periodic cadrul etic, BCE confirmă că aceasta este practica sa. BCE reamintește că, în urma consolidării orientărilor în materie de etică pentru Eurosistem și MUS^[36], cadrul etic pentru personalul BCE este, în prezent, în curs de revizuire. Scopul acestui proces este armonizarea normelor BCE destinate personalului cu cele mai recente standarde de conduită și integritate, astfel cum sunt incluse în orientările menționate anterior. După finalizarea revizuirii cadrului etic pentru personalul BCE, instituția va informa Parlamentul European cu privire la rezultatele acesteia. BCE menționează că, de la 1 ianuarie 2023, înalții funcționari ai BCE au făcut obiectul unor norme optimizate privind tranzacțiile financiare private.^[37] Noile norme se îmbunătățesc în mod semnificativ față de regimul anterior, oferind garanții suplimentare și introducând o monitorizare periodică a conformității. În consecință, acestea asigură că BCE va rămâne printre instituțiile de frunte în ceea ce privește buna conduită și integritatea atât în Europa, cât și pe plan internațional.

Cu privire la solicitarea formulată în rezoluție la adresa BCE de a-și alinia cadrul intern privind denunțarea de nereguli la Directiva UE privind avertizorii de nereguli, BCE menționează că directiva se adresează statelor membre ale UE și ar trebui să se aplice în cazul în care funcționarii și alți agenți ai Uniunii raportează încălcări care au loc într-un context profesional, în afara relației lor de muncă cu instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii.^[38] Cu toate acestea, după cum s-a menționat anterior^[39], cadrul BCE^[40] este pe deplin aliniat la principiile directivei. Acesta oferă atât un instrument ușor de utilizat, care permite raportarea anonimă, cât și norme solide de protecție a avertizorilor împotriva represaliilor. În cursul anului 2023 – cel de-al treilea an complet de funcționare a instrumentului –, acesta a fost utilizat pentru a raporta mai mult de jumătate din cazurile de avertizare la nivelul BCE, în cea mai mare parte cu titlu anonim.