11.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 270/1

1.

BCE susține în general regulamentul și decizia propuse de Comisie, care au ca scop înființarea unui nou organism responsabil de supravegherea macroprudențială în cadrul UE, respectiv CERS. În opinia BCE, criza financiară recentă a demonstrat necesitatea consolidării abordării macroprudențiale în ceea ce privește reglementarea și supravegherea sistemului financiar ca întreg. A demonstrat, de asemenea, necesitatea evaluării diferitelor surse ale riscului sistemic și consecințele acestora pentru sistemul financiar într-o manieră cuprinzătoare și în timp util. CERS, prin identificarea și evaluarea riscurilor sistemice, prin emiterea din timp a avertismentelor și recomandărilor atunci când astfel de riscuri sunt semnificative și prin monitorizarea evoluției, poate contribui semnificativ la stabilitatea sistemului financiar al UE ca întreg.

2.

Consiliul Ecofin din 9 iunie 2009 a concluzionat că „BCE ar trebui să ofere CERS sprijin analitic, statistic, administrativ și logistic, bazându-se și pe consiliere tehnică din partea băncilor centrale și a autorităților de supraveghere naționale.” Aceasta a urmat recomandărilor din Raportul privind supravegherea financiară în cadrul UE al Grupului la nivel înalt prezidat de Jacques de Larosière din 25 februarie 2009 și Comunicării Comisiei din 27 mai 2009 care sugerează că BCE ar trebui să asigure funcția de secretariat al CERS. La 18-19 iunie, Consiliul European a subliniat că prin comunicarea și concluziile Ecofin a fost deschisă calea în vederea instituirii unui nou cadru pentru supravegherea macro și microprudențială și a susținut crearea CERS.

3.

BCE a decis că este pregătită să asigure funcția de secretariat al CERS și să susțină CERS și propune să se menționeze acest lucru în cuprinsul unui considerent din regulamentul propus. BCE este gata să își aducă aportul la CERS, prin participarea tuturor membrilor Consiliului general al BCE și prin expertiza macroeconomică, financiară și monetară a tuturor băncilor centrale din UE. Această contribuție va fi susținută de activitățile BCE și SEBC în domeniile monitorizării stabilității financiare, analizelor macroeconomice, colectării informațiilor statistice, precum și de sinergiile globale reprezentate de expertiză, resurse și infrastructură, în contextul activităților actuale ale băncii centrale în cadrul UE.

4.

Implicarea BCE și SEBC în CERS nu va afecta obiectivul principal al SEBC în temeiul articolului 105 alineatul (1) din Tratat, care este de a menține stabilitatea prețurilor. În această privință, BCE subliniază că activitățile sale de susținere a CERS nu vor afecta independența instituțională, funcțională și financiară a BCE și îndeplinirea de către SEBC a misiunilor sale în temeiul Tratatului și Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), și în special stabilitatea sa financiară și misiunile de supraveghere (4).

5.

În domeniul statisticii, BCE este pregătită să furnizeze CERS informațiile necesare referitoare la mediul macroeconomic și macrofinanciar și are expertiza necesară în acest sens. Aceasta include în special informații cu privire la condițiile piețelor și infrastructurile piețelor. Informațiile microprudențiale vor fi furnizate de cele trei noi autorități europene de supraveghere.

6.

În ceea ce privește procedura pentru emiterea și monitorizarea avertismentelor privind riscurile și a recomandărilor, BCE susține pe deplin regulamentul propus (5), care prevede că avertismentele privind riscurile și recomandările CERS vor fi transmise direct destinatarilor respectivi, cu transmiterea în paralel Consiliului Ecofin. Modificările acestor prevederi care ar conduce la o „cale indirectă” pentru transmiterea avertismentelor privind riscurile și a recomandărilor ar submina eficacitatea și respectarea termenelor recomandărilor, precum și independența și credibilitatea CERS. În plus, este important ca procedurile referitoare la comunicarea CERS cu alte instituții UE și comitete să nu împiedice îndeplinirea eficientă și la timp a atribuțiilor CERS.

7.

În ceea ce privește aspectele organizaționale ale CERS, BCE consideră a prezenta o importanță deosebită ca, componența Comitetului director al CERS, să o reflecte în mod adecvat pe aceea a Consiliului general al CERS. În cazul celui din urmă, douăzeci și nouă de membri cu drept de vot vor fi reprezentanții băncilor centrale, în timp ce ceilalți patru membri cu drept de vot vor fi un membru al Comisiei și președinții celor trei noi autorități europene de supraveghere. Este esențial să fie reflectată componența Consiliului general de către aceea a Comitetului director pentru a garanta reprezentativitatea comitetului pentru consiliu, ale cărui reuniuni trebuie să le pregătească. Prin urmare, includerea celor cinci membri ai băncilor centrale (în plus față de președintele și vicepreședintele CERS) alături de ceilalți patru membri cu drept de vot sus-menționați reprezintă un prag minim în vederea asigurării unui echilibru corespunzător, concomitent cu reprezentarea satisfăcătoare a băncilor centrale naționale din zona euro și din afara zonei euro. Prin urmare, BCE susține ferm propunerea Comisiei ca șapte dintre membrii Comitetului director să fie selectați din cadrul Consiliului general al BCE (6). Cu toate acestea, având în vedere că, în timp, componența zonei euro se va modifica, nu este recomandabil să se prevadă într-un act juridic o distribuire a locurilor specifică și permanentă între băncile centrale din zona euro și din afara zonei euro. În cele din urmă, BCE susține abordarea Comisiei conform căreia numai președintele CERS transmite instrucțiuni șefului secretariatului (7).

8.

Președintele și vicepreședintele Consiliului general al CERS ar trebui să fie aleși pe baza acelorași proceduri și de către același grup format din membri cu drept de vot, iar vicepreședintele ar trebui să îl poată reprezenta pe președinte în cazul în care este necesar. Prin urmare, vicepreședintele ar trebui să fie, de asemenea, ales, așa cum se menționează în propunerea Comisiei, de către și dintre membrii Consiliului general care sunt și membri ai Consiliului general al BCE. Diferitele proceduri pentru alegerea președintelui și vicepreședintelui ar determina complicații inutile și ar crea impresia nejustificată că reprezintă diferitele grupuri din cadrul CERS.

9.

În ceea ce privește componența Consiliului general al CERS, BCE susține propunerea Comisiei ca președintele și vicepreședintele BCE să fie membri cu drept de vot ai Consiliului general al CERS. Aceasta este în concordanță cu principiul conform căruia Consiliul general al BCE asigură fundamentul pentru membrii cu drept de vot ai Consiliului general (8). În plus, includerea vicepreședintelui BCE ar fi în conformitate cu concluziile Președinției Consiliului European din 18 și 19 iunie 2009 potrivit cărora vicepreședintele poate vota pentru alegerea președintelui CERS în calitate de membru al Consiliului general al BCE. Într-adevăr, dacă acesta nu era membru al Consiliului general al CERS, vicepreședintele ar fi fost împiedicat să voteze în cadrul acestor alegeri.

10.

CERS este un organism comunitar, ale cărui atribuții privesc sistemul financiar al UE și includ formularea de recomandări și adoptarea acțiunilor corespunzătoare pentru abordarea riscurilor sistemice și salvgardarea stabilității sistemului și ai cărui membri sunt selectați din cadrul tuturor statelor membre ale UE. Cu toate acestea, având în vedere importanța sistemică pentru sistemul financiar al UE a anumitor țări europene care nu sunt membre UE, poate fi considerată necesară invitarea reprezentanților țărilor respective pentru a participa la unele dintre reuniunile CERS și/sau la comitetele tehnice în calitate de observatori, atunci când sunt discutate chestiuni relevante.