23.3.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 91/1

1.

BCE apreciază obiectivul principal al regulamentului propus, acela de a institui un cadru de reglementare la nivelul Uniunii care să includă vânzarea în lipsă și practicile echivalente întemeiate pe utilizarea swapurilor pe riscul de credit (SRC). BCE constată că regulamentul propus încorporează multe dintre recomandările formulate în cadrul contribuției din 2010 a Eurosistemului la consultarea publică organizată de Comisie cu privire la vânzarea în lipsă (2). Contribuția din 2010 a Eurosistemului a recunoscut că vânzarea în lipsă poate contribui, în condiții de piață normale, la stabilirea eficientă a prețurilor instrumentelor tranzacționate și la păstrarea lichidității piețelor; pe de altă parte, aceasta a indicat și preocupări privind riscurile asociate vânzării în lipsă, precum perturbarea pieței, abuzul de piață și nedecontarea tranzacțiilor (3). BCE susține în general cadrul de reglementare al Uniunii care are rolul de a oferi soluții pentru aceste preocupări și care cuprinde regulamentul propus și modificările aduse Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței (abuzul de piață) (4), aflate în prezent în studiu (5). Un astfel de cadru uniform la nivelul Uniunii este necesar pentru integrarea piețelor financiare din Uniune, având în vedere că acesta va încuraja, de asemenea, convergența cu regulile adoptate în alte centre financiare majore, precum Statele Unite (6). BCE va prezenta comentarii detaliate privind modificările Directivei 2003/6/CE dacă este consultată în timp util cu privire la acestea.

2.

În conformitate cu contribuția din 2010 a Eurosistemului (7), BCE apreciază: (a) regimul de transparență aplicabil vânzării în lipsă a acțiunilor conform modelului pe două niveluri recomandat inițial de Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare (8); și (b) divulgarea obligatorie către autoritățile competente a informațiilor privind pozițiile scurte nete importante referitoare la emitenții de datorie suverană din Uniune sau pozițiile descoperite echivalente pe swapuri pe riscul de credit (9). BCE susține cerințele care vizează riscul de nedecontare determinat de vânzarea în lipsă fără prevalidare (10), conform cărora persoanele fizice sau juridice nu ar trebui să poată efectua o tranzacție de vânzare în lipsă dacă nu a împrumutat acțiunile sau instrumentul de datorie suverană, dacă nu a încheiat un acord de împrumut sau dacă nu va putea să împrumute la momentul decontării în baza unui acord confirmat. În plus, BCE apreciază propunerile conform cărora: (a) autoritățile competente vor primi competențe armonizate pentru a impune în situații excepționale restricții temporare asupra vânzărilor în lipsă și asupra tranzacțiilor cu SRC, sub coordonarea Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) (11); și (b) AEVMP propriu-zisă va primi drepturi specifice de intervenție în situațiile în care există o amenințare la adresa funcționării normale și a integrității sistemului financiar din Uniune (12).

3.

BCE constată că mai multe inițiative de reglementare ale Uniunii, inclusiv regulamentul propus privind compensarea contrapartidelor centrale și registrele centrale de tranzacții (13), precum și revizuirea Directivei 2004/39/CE privind privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) (14), au ca obiectiv să mărească numărul de cerințe privind divulgarea pentru diferite tipuri de active și entități raportoare. BCE apreciază această direcție generală, cu condiția asigurării consecvenței și evitării suprapunerilor sau a vidurilor de reglementare. În temeiul funcțiilor sale statistice și de asigurare a stabilității financiare, Eurosistemul are un interes special în acest domeniu și va urmări, în cooperare cu Comisia, progresul în acest domeniu.

4.

BCE recomandă (15) ca instrumentele de datorie suverană reglementate de regulamentul propus să fie definite ca fiind instrumentele emise sau garantate de entitățile care aparțin sectorului public al statelor membre sau al Uniunii, unde definiția aplicabilă „sectorului public” ar trebui să fie cea deja prezentă în legislația secundară a Uniunii (16). O astfel de tehnică legislativă va avea avantajul de a exclude orice vid de reglementare neintenționat și totodată va asigura faptul că instrumentele de debit emise de băncile centrale din cadrul SEBC, ca parte a procesului de transpunere a politicii monetare, nu sunt calificate drept instrumente de datorie suverană, ceea ce ar fi contrar interdicției de finanțare a sectorului public de către băncile centrale prevăzută la articolul 123 din Tratat.

5.

Anumite activități prevăzute expres de formare de piață și de pe piața primară sunt exceptate de la aplicarea regimului de transparență și de intervenții de reglementare avut în vedere de regulamentul propus (17). Această exceptare este justificată de vreme ce, printre altele, buna funcționare a activităților de formare de piață este crucială pentru ca multe clase de active, inclusiv instrumentele de creanță emise de entitățile din sectorul public din statele membre, să rămână lichide și disponibile ca garanții în operațiunile de politică monetară ale băncilor centrale. Pe de altă parte, ar trebui evitate eventualele abuzuri de utilizare a excepției privind formarea pieței, în special prin asigurarea faptului că activitatea proprie a unui formator de piață nu beneficiază de această exceptare (18). BCE recomandă (19) delegarea de competențe Comisiei pentru a adopta, în baza propunerii AEVMP, standarde tehnice relevante care să asigure un echilibru adecvat între considerațiile de mai sus. Aceste standarde tehnice pot avea în vedere: (a) caracteristicile detaliate ale activităților de formare de piață care beneficiază de această scutire; (b) procedurile de raportare pentru divulgarea activităților de formare de piață către autoritățile competente; și (c) structura portofoliului și procedurile de înregistrare care trebuie utilizate de formatorii de piață pentru a identifica în mod clar caracterul unei tranzacții, și anume dacă aceasta este o tranzacție de formare de piață sau un alt tip de tranzacție, precum și pentru a exclude reînregistrarea tranzacțiilor fără notificarea autorității competente.

6.

O altă exceptare de la aplicarea cadrului de reglementare stabilit de regulamentul propus se referă la activitățile de susținere a stabilizării prețurilor în cursul unei oferte de valori mobiliare, pentru o durată limitată de timp, în cazul în care acestea sunt supuse unei presiuni de vânzare (20). Astfel cum se observă în contribuția din 2010 a Eurosistemului (21), BCE este de acord cu aprecierea Comisiei conform căreia mecanismele de stabilizare sunt, ca și formarea de piață, activități legitime importante pentru buna funcționare a piețelor primare (22). BCE apreciază faptul că exceptarea legată de măsurile de stabilizare în contextul sistemului privind vânzarea în lipsă este definită în regulamentul propus prin intermediul unei trimiteri la definiția utilizată în cadrul sistemului Uniunii privind prevenirea abuzului de piață (23). În același timp, BCE recomandă (24) delegarea de competențe Comisiei pentru a adopta, pe baza propunerii AEVMP, standardele tehnice de punere în aplicare care să asigure aplicarea uniformă a exceptării pentru măsurile de stabilizare în cadrul sistemului privind vânzarea în lipsă. Astfel de standarde tehnice ar completa standardele tehnice elaborate cu privire la exceptarea referitoare la măsurile de stabilizare din cadrul sistemului privind abuzul de piață (25). Pentru a respecta caracteristicile specifice ale celor două situații, este recomandată existența a două serii separate de standarde tehnice de punere în aplicare, acesta fiind și un element de tehnică legislativă adecvată.

7.

În temeiul regulamentului propus, Comisia este mandatată să adopte, în baza propunerii AEVMP: (a) standarde tehnice de reglementare care să precizeze informațiile ce trebuie furnizate autorităților competente cu privire la pozițiile scurte nete care depășesc pragul de raportare specificat (26); și (b) standarde tehnice de punere în aplicare care să precizeze modalitățile prin care se publică informațiile cu privire la pozițiile scurte nete care depășesc pragul de divulgare specificat (27). BCE recomandă (28) precizarea cu claritate a mandatului legislativ acordat Comisiei pentru ca formatele utilizate în scopul raportării și divulgării în asemenea cazuri să permită consolidarea și evaluarea în timp util la nivelul Uniunii a pozițiilor de vânzare în lipsă care afectează anumiți emitenți. Consecvența formatelor de raportare va fi esențială pentru a asigura un răspuns eficient al AEVMP și al autorităților naționale competente, precum și, în funcție de competențele respective ale acestora, al SEBC și al Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), la potențiale perturbări ale pieței.

8.

Cu privire în mod specific la obligațiile de divulgare impuse entităților implicate în operațiuni de vânzare în lipsă (29), BCE înțelege că regulamentul propus intenționează ca această divulgare să fie realizată prin intermediul unor mecanisme desemnate în mod oficial pentru stocarea centralizată a informațiilor reglementate, introduse ca parte a regimului de transparență al Uniunii pentru titlurile de valoare (30). În principiu, BCE susține această metodă de divulgare, recomandând totodată (31) ca aceasta să se bazeze pe raportare interactivă, utilizând formate de date standard, pentru a permite o consolidare eficientă și un acces flexibil în mod integrat la informații la nivelul Uniunii. De exemplu, toate informațiile divulgate pot fi disponibile prin intermediul AEVMP în baza accesului centralizat la mecanisme desemnate în mod oficial. Aceasta ar reflecta implicațiile transfrontaliere ale riscurilor generate de vânzarea în lipsă și rolul de coordonare prevăzut pentru AEVMP în cadrul regulamentului propus.

9.1.

Regulamentul propus stabilește mecanisme pentru schimbul de informații între autoritățile naționale competente și AEVMP cu privire la pozițiile scurte nete raportate acestor autorități competente. BCE face următoarele recomandări în această privință (32).

9.2.

În primul rând, ca un minim, modalitățile propuse de schimb de informații între autoritățile competente și AEVMP ar trebui să devină mai eficiente, în special prin asigurarea pentru AEVMP a posibilității de a adresa cereri privind schimbul de informații în timp real, atunci când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea eficientă a atribuțiilor sale. Pe termen lung, AEVMP ar trebui să dobândească acces automat la toate informațiile raportate în temeiul regulamentului propus. Prin urmare, BCE recomandă ca AEVMP să inițieze activități de stabilire a unor mecanisme centralizate de colectare a informațiilor la nivelul Uniunii, care să aplice un identificator comun al entităților raportoare și o taxonomie comună minimă; aceste mecanisme ar trebui să permită accesul flexibil în timp real la informații în scopul aplicării politicilor, asigurând totodată confidențialitatea datelor primite. BCE consideră că instituirea unor asemenea mecanisme centralizate ar contribui la depășirea limitelor inerente ale utilizării unor seturi de microdate necoordonate și, de asemenea, ar permite utilizarea informațiilor colectate în baza regulamentului propus împreună cu alte seturi de date disponibile, minimizând sarcina administrativă pentru entitățile raportoare și autoritățile publice (33).

9.3.

În al doilea rând, regulamentul propus ar trebui, de asemenea, să prevadă în mod expres schimbul de informații între AEVMP și băncile centrale din cadrul SEBC pentru a facilita îndeplinirea funcțiilor SEBC de colectare a datelor statistice (34) și de monitorizare și evaluare a stabilității financiare (35).

9.4.

În al treilea rând, regulamentul propus ar trebui să prevadă schimbul de informații între AEVMP și CERS, în vederea facilitării colectării de către CERS de informații în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestuia și în vederea identificării și prioritizării riscurilor sistemice care pot apărea în urma evoluțiilor din cadrul sistemului financiar (36).

10.

Regulamentul propus permite consultarea opțională a CERS de către AEVMP în legătură cu măsurile impuse în situații excepționale de către AEVMP în vederea contracarării efectelor adverse ale vânzării în lipsă (37). BCE recomandă (38) ca AEVMP să aibă și dreptul de a consulta CERS atunci când este notificată cu privire la măsuri introduse de autoritățile naționale competente. Ar putea fi stabilite termene corespunzătoare, pentru a asigura desfășurarea eficientă a acestor consultări (39). BCE constată că o consultare a CERS cu privire la măsuri de intervenție întreprinse în cadrul sistemului Uniunii privind vânzarea în lipsă ar permite includerea corespunzătoare a perspectivei macroprudențiale în intervențiile avute în vedere. În plus, autoritățile europene de supraveghere (AES), inclusiv AEVMP, trebuie să colaboreze strâns cu CERS și să-i ofere toate informațiile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor acestuia în timp util și în mod regulat (40), CERS putând solicita informații suplimentare de la AES (41). Dispozițiile care prevăd consultarea CERS de către AEVMP cu privire la intervențiile avute în vedere cu privire la vânzarea în lipsă vor permite CERS, mai întâi, să evalueze în cunoștință de cauză și în timp util necesitatea unei cereri de informații suplimentare într-o situație specifică, având în vedere riscurile sistemice potențiale și, în al doilea rând, să formuleze asemenea cereri, dacă este cazul, în mod pragmatic și consecvent.

În cazul în care BCE recomandă modificarea regulamentului propus, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc în anexă.