CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind culegerea de informații statistice de către Banca Centrală Europeană ( 1 ), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (4),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

1. noțiunile „agenți raportori”, „stat membru participant”, „rezident” și „având reședința” au același înțeles ca la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98;

2. „gospodării și societăți nefinanciare” înseamnă, conform definiției din Sistemul European de Conturi (SEC) 1995, inclus în anexa A la Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind sistemul european al conturilor naționale și regionale în Comunitate ( 2 ), toate sectoarele nefinanciare, altele decât administrația publică. Acestea includ sectorul gospodăriilor și sectorul instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor (S.14 și S.15 combinate) și sectorul societăților nefinanciare (S.11);

3. „instituții de credit și alte instituții” înseamnă toate IFM, altele decât băncile centrale și fondurile de piață monetară, identificate în conformitate cu principiile de clasificare prevăzute în partea 1 alineatul (1) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2423/2001 al Băncii Centrale Europene din 22 noiembrie 2001 privind bilanțul consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare (BCE/2001/13) ( 3 );

4. „statistici privind ratele dobânzilor practicate de IFM” înseamnă statistici privind ratele dobânzilor aplicate de instituțiile de credit și alte instituții rezidente depozitelor și creditelor exprimate în euro pentru gospodării și societăți nefinanciare rezidente în statele membre participante;

5. „unități de observare statistică potențiale cu obligații de raportare” înseamnă instituțiile de credit și alte instituții rezidente care preiau depozite exprimate în euro de la gospodăriile și/sau societățile nefinanciare rezidente în statele membre participante și/sau le acordă acestora credite exprimate în euro.

2. Fiecare BCN își selectează agenții raportori dintre instituțiile de credit și alte instituții care fac parte din unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare care sunt rezidente în același stat membru participant ca și BCN.

3. Pentru a-și selecta agenții raportori, BCN au opțiunea de a face un recensământ sau de a constitui un eșantion în conformitate cu criteriile stabilite la punctele următoare.

4. În cazul unui recensământ, BCN solicită fiecărei instituții de credit și fiecărei instituții rezidente incluse în unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare să prezinte statistici privind ratele dobânzilor practicate de instituțiile financiare monetare (IFM). Variabilele care sunt obținute prin recensământ sunt ratele dobânzilor, valoarea contractelor noi, precum și ratele dobânzilor aferente sumelor scadente.

5. În cazul unui eșantion, doar instituțiile de credit și celelalte instituții selectate din cadrul unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare sunt invitate să prezinte rapoarte. Variabilele care urmează a fi estimate prin intermediul eșantionului sunt ratele dobânzilor, valoarea contractelor noi și ratele dobânzilor aferente sumelor scadente. Acestea sunt denumite variabile de eșantionare. Pentru a reduce riscul ca rezultatele unui sondaj asupra eșantionului să se abată de la valorile reale (necunoscute) ale unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare, eșantionul este conceput astfel încât să fie reprezentativ pentru unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, un eșantion este considerat reprezentativ dacă toate caracteristicile care sunt relevante pentru statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM și inerente unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare sunt reflectate în acel eșantion. În vederea constituirii eșantionului inițial, BCN pot utiliza variabile aproximative și modele adecvate pentru realizarea eșantionării, chiar dacă se poate întâmpla ca datele subiacente, derivate din sursele existente, să nu corespundă exact definițiilor din prezentul regulament.

6. Pentru a asigura reprezentativitatea eșantionului, fiecare BCN care alege metoda de eșantionare în vederea întocmirii statisticilor referitoare la ratele dobânzilor practicate de IFM procedează, înainte de selectarea agenților raportori, la o stratificare adecvată a ansamblului unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare. Stratificarea implică subdivizarea unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare N în subunități sau straturi N1, N2, N3, NL. Aceste subdivizări în subunități sau straturi nu se suprapun și reprezintă împreună unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare

7. BCN definesc criteriile de stratificare care permit subdiviziunea unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare în straturi omogene. Straturile sunt considerate omogene dacă suma variațiilor în cadrul straturilor ale variabilelor de eșantionare este considerabil mai mică decât variația totală în cadrul tuturor unităților de observare statistică efective cu obligații de raportare ( 4 ). Criteriile de stratificare se asociază statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, adică există o relație între criteriile de stratificare și ratele dobânzii și sumele care urmează să fie estimate în cadrul eșantionului.

8. Fiecare BCN care alege opțiunea eșantionării identifică cel puțin un criteriu de stratificare pentru a se asigura că eșantionul instituțiilor de credit și al altor instituții este reprezentativ pentru statul membru participant și că eroarea de eșantionare este mică. În mod ideal, BCN stabilește o ierarhie a criteriilor de stratificare. Acestea țin cont de caracteristicile naționale și, prin urmare, sunt specifice fiecărui stat membru participant.

9. Selectarea agenților raportori se face sub forma unei eșantionări într-o singură etapă, după definirea tuturor straturilor. Abia în această etapă sunt aleși agenții raportori din cadrul unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare. Nu se face o selecție intermediară.

10. Dimensiunea minimă a eșantionului național se stabilește astfel încât eroarea aleatorie maximă ( 5 ) pentru ratele dobânzilor la contractele noi, calculată în medie pentru toate categoriile de instrumente, să nu depășească 10 puncte de bază la un nivel de încredere de 90 % ( 6 ). Respectarea acestei condiții se dovedește fie direct cu datele corespunzătoare, fie, în absența unor astfel de date, se presupune că dimensiunea eșantionului este suficient de mare pentru a îndeplini cerința minimă, dacă se respectă unul dintre următoarele criterii.

11. Se consideră ca fiind date corespunzătoare datele suficient de detaliate și care au legătură cu statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM, în sensul că sondajele care stau la baza acestor date utilizează definiții compatibile cu statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM. Este posibil ca BCN să nu dispună de astfel de date înainte de efectuarea sondajului pentru statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM și de furnizarea de către agenții raportori a primelor seturi de date.

12. Dimensiunea minimă a eșantionului național se referă atât la eșantionul minim inițial, cât și la eșantionul minim după actualizarea definită la punctul 21. Din cauza fuziunilor și a instituțiilor care ies de pe piață, dimensiunea eșantionului se poate reduce în timp, până la următoarea perioadă de actualizare.

13. BCN pot selecta mai mulți agenți raportori decât se prevede în definiția dimensiunii minime a eșantionului național, în special dacă acest lucru este necesar pentru a crește reprezentativitatea eșantionului național datorită structurii sistemului financiar național.

14. Numărul instituțiilor de credit și al altor instituții care fac parte din unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare trebuie să fie compatibil cu dimensiunea minimă a eșantionului. BCN pot permite instituțiilor de credit și altor instituții, care sunt rezidente într-un singur stat membru participant și sunt incluse individual pe lista IFM întocmită și actualizată în conformitate cu principiile de clasificare stabilite în partea 1 punctul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2423/2001 al Băncii Centrale Europene din 22 noiembrie 2001 privind bilanțul consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare (BCE/2001/13) ( 7 ), să raporteze statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM în mod colectiv, ca grup. Grupul devine un agent raportor fictiv. Acest lucru înseamnă că grupul raportează statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM ca și cum ar fi o singură IFM, adică raportează o singură rată medie a dobânzii pentru fiecare categorie de instrumente pentru întregul grup, în locul unei rate pentru fiecare IFM inclusă pe lista IFM. În același timp, instituțiile de credit și alte instituții din cadrul grupului sunt considerate totuși ca fiind instituții individuale în cadrul unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare și în cadrul eșantionului.

15. După definirea straturilor naționale în conformitate cu punctele 6 și 7 și a dimensiunii n a eșantionului național în conformitate cu punctul 10, BCN care optează pentru metoda eșantionării stabilesc eșantionul selectând unitățile de observare statistică cu obligații de raportare din fiecare strat. Dimensiunea n a eșantionului național total reprezintă suma dimensiunilor n1, n2, n3,.… nL ale eșantioanelor pentru fiecare strat:

16. Fiecare BCN alege cea mai adecvată repartizare a dimensiunii eșantionului național n între straturi. Astfel, fiecare BCN definește numărul de agenți raportori nh selectați din totalul instituțiilor de credit și al altor instituții Nh din fiecare strat. Rata de eșantionare nh/Nh pentru fiecare strat h permite estimarea variației fiecărui strat. Acest lucru înseamnă că se selectează cel puțin doi agenți raportori din fiecare strat.

17. Pentru a selecta agenții raportori efectivi din fiecare strat, BCN fie includ toate instituțiile din stratul respectiv, fie procedează la o eșantionare aleatorie, fie selectează cele mai mari instituții din stratul respectiv. În cazul eșantionării aleatorii, alegerea aleatorie a instituțiilor din fiecare strat se face fie cu aceleași probabilități de selecție pentru toate instituțiile, fie cu o probabilitate proporțională cu dimensiunea instituției. BCN pot alege includerea tuturor instituțiilor în cazul anumitor straturi, eșantionarea aleatorie pentru alte categorii și selectarea celor mai mari instituții pentru alte straturi.

18. Informațiile privind dimensiunea fiecărei instituții de credit și a fiecărei alte instituții din cadrul unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare sunt disponibile la nivel național din statisticile privind bilanțul IFM colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2423/2001 (BCE/2001/13). BCN folosesc totalul depozitelor și creditelor exprimate în euro ale gospodăriilor și societăților nefinanciare rezidente în statele membre participante, adică partea din bilanț care este relevantă pentru statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM, sau un indicator aproximativ apropiat.

19. Statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM se bazează pe o selecție fără posibilitate de înlocuire, adică fiecare instituție de credit și fiecare altă instituție dintre unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare este selectată o singură dată.

20. Dacă o BCN optează pentru un recensământ al tuturor instituțiilor de credit și al celorlalte instituții dintr-un strat, BCN poate face o eșantionare în cadrul stratului în cauză la nivelul sucursalelor. Condiția prealabilă este ca BCN să dispună de o listă completă a sucursalelor, care să acopere toate activitățile instituțiilor de credit și ale altor instituții din cadrul stratului și să dețină date corespunzătoare pentru evaluarea variației ratelor dobânzii pentru contractele noi încheiate cu gospodării și societăți nefinanciare în toate sucursalele. Selectarea și întreținerea sucursalelor se face cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute în prezenta anexă. Sucursalele selectate devin agenți raportori fictivi și sunt supuse tuturor cerințelor de raportare prevăzute în anexa II. Această procedură nu aduce atingere obligațiilor de a fi agenți raportori ale instituțiilor de credit sau ale altor instituții cărora le aparțin sucursalele.

21. BCN care optează pentru eșantionare se asigură că eșantionul rămâne reprezentativ în timp.

22. Prin urmare, BCN verifică reprezentativitatea eșantionului lor cel puțin o dată pe an. Dacă au loc modificări semnificative cu privire la unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare, acestea sunt reflectate în eșantion după această verificare anuală.

23. La intervale de cel mult doi ani, BCN efectuează o revizuire periodică a eșantionului, ținând cont de instituțiile noi care intră în ansamblul unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare, de instituțiile care ies din ansamblul unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare și a unităților de observare statistică cu obligații de raportare, precum și de toate celelalte modificări în caracteristicile agenților raportori. Totuși, BCN își pot verifica și actualiza eșantionul mai des.

24. În timp, eșantionul se ajustează pentru a ține cont de noile intrări în unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare, astfel încât el să rămână reprezentativ pentru unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare. BCN aleg, prin urmare, un eșantion nb din ansamblul instituțiilor noi Nb. Selecția complementară nb de noi instituții intrate din totalul noilor instituții intrate Nb este denumită eșantionare incrementală în timp.

25. În timp, eșantionul se ajustează pentru a reflecta ieșirea unor instituții din ansamblul unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare și a unităților de observare statistică cu obligații de raportare. Ajustarea nu este necesară dacă numărul instituțiilor care ies din ansamblul unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare Nd este proporțional cu numărul instituțiilor care ies din eșantionul nd (cazul 1). Dacă instituțiile ies din ansamblul unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare și aceste instituții nu fac parte din eșantion, eșantionul devine prea mare în raport cu mărimea ansamblului unităților de observare statistică potențiale cu obligații de raportare (cazul 2). Dacă din eșantion ies mai multe instituții decât din unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare, în timp eșantionul devine prea mic și ar putea să nu mai fie reprezentativ (cazul 3). În cazurile 2 și 3, ponderea atribuită fiecărei instituții din eșantion se ajustează prin intermediul unei metode statistice consacrate derivate din teoria eșantionării. Ponderea atribuită fiecărui agent raportor este inversul probabilității sale de selecție și deci a factorului de expansiune. În cazul 2, în care eșantionul este prea mare în comparație cu populația, nu se exclude nici un agent raportor din eșantion.

26. În timp, eșantionul se ajustează pentru a reflecta modificările în caracteristicile agenților raportori. Aceste modificări pot apărea din cauza unor fuziuni, a unor sciziuni, a unei dezvoltări a instituției etc. Unii agenți raportori pot trece într-un alt strat. La fel ca în cazurile 2 și 3 pentru instituțiile care ies, eșantionul se ajustează prin intermediul unei metode statistice consacrate derivate din teoria eșantionării. Se alocă noi probabilități de selecție și, prin urmare, noi ponderi.

27. Pentru a asigura coerența între statisticile privind ratele dobânzilor aplicate de IFM sumelor scadente din depozite și din credite și celor aferente noilor contracte de depozite și credite, BCN care optează pentru eșantionare utilizează aceiași agenți raportori pentru culegerea respectivelor seturi de date. De asemenea, BCN pot utiliza eșantionarea pentru o parte din statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM și un recensământ pentru restul statisticilor. Cu toate acestea, BCN nu utilizează două sau mai multe eșantioane diferite.

28. BCN nu trebuie să includă în procedura de eșantionare fiecare produs care există la nivel național. Cu toate acestea, ele nu exclud o categorie întreagă de instrumente pe motiv că valorile implicate sunt foarte mici. Astfel, dacă o categorie de instrumente este oferită doar de către o instituție, instituția în cauză este reprezentată în eșantion. Dacă o categorie de instrumente nu exista într-un stat membru participant în momentul alegerii eșantionului, dar este introdusă ulterior de o instituție, instituția în cauză este inclusă în eșantion în momentul următoarei verificări a reprezentativității. Dacă se creează un nou produs, instituțiile din eșantion îl includ în următorul raport, întrucât toți agenții raportori trebuie să prezinte date cu privire la toate produsele lor.

1. Tipul de rată pe care agenții raportori îl furnizează pentru toate categoriile de instrumente de depozit și de credit aferente contractelor noi și soldurilor este rata anualizată a dobânzii (RAD). Aceasta este definită ca rata dobânzii care este stabilită individual de comun acord de agentul raportor și gospodăria sau societatea nefinanciară pentru un depozit sau un credit, calculată în termeni anuali și exprimată în procente pe an. RAD include toate plățile în contul dobânzilor aferente depozitelor și creditelor, dar nu și alte speze care pot fi aplicabile. Disagio, definit ca diferența dintre valoarea nominală a creditului și suma primită de client, este considerat ca plată în contul dobânzii la începutul perioadei contractuale (momentul t0) și, prin urmare, este inclus în RAD.

2. În cazul în care plățile în contul dobânzii stabilite de comun acord între agentul raportor și gospodăria sau societatea nefinanciară sunt capitalizate periodic pe parcursul anului, de exemplu lunar sau trimestrial, și nu anual, rata dobânzii este exprimată pe bază anuală prin următoarea formulă care permite calcularea ratei anualizate a dobânzii:

x = 1 + r ag n n – 1

unde:

3. Băncile centrale naționale (BCN) pot solicita agenților raportori să furnizeze rata efectivă definită în sens restrâns (REDR), pentru toate sau pentru o parte dintre instrumentele de depozit și de credit aferente contractelor noi și soldurilor, în locul RAD. REDR se definește ca rata dobânzii, calculată în termeni anuali, pentru care valoarea actuală a creditului/depozitului acordat/plasat este egală cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor, altele decât spezele (depozite sau credite, plăți sau rambursări, plăți în contul dobânzilor), viitoare sau existente, stabilite de comun acord între agenții raportori și gospodăria sau societatea nefinanciară. REDR este echivalentă cu componenta de rată a dobânzii a dobânzii anuale efective (DAE) definite la articolul 3 litera (i) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului ( 8 ). Singura diferență dintre REDR și RAD este metoda subiacentă de exprimare pe bază anuală a plăților în contul dobânzilor. REDR utilizează aproximări succesive și, prin urmare, poate fi aplicată oricărui tip de depozit sau de credit, în timp ce RAD utilizează formula algebrică definită la punctul 2 și, prin urmare, poate fi aplicată doar depozitelor și creditelor cu capitalizare periodică a plăților în contul dobânzilor. Toate celelalte cerințe sunt identice, ceea ce înseamnă că trimiterile din restul prezentei anexe la RAD se aplică și REDR.

4. Plățile în contul dobânzilor incluse în RAD reflectă sumele pe care agentul raportor le plătește pentru depozite, respectiv pe care le primește pentru credite. În cazul în care suma plătită de una dintre părți diferă de suma primită de cealaltă parte, rata dobânzii raportată în sensul statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de instituțiile financiare monetare (IFM) este stabilită din punctul de vedere al agentului raportor.

5. Conform acestui principiu, ratele dobânzii sunt înregistrate la valoarea brută, înainte de impozitare, deoarece ratele dobânzii înainte de impozitare reflectă sumele pe care agenții raportori le plătesc pentru depozite și le primesc pentru credite.

6. În plus, subvențiile acordate de terți gospodăriilor sau societăților nefinanciare nu sunt luate în considerare la determinarea plăților în contul dobânzilor, întrucât subvențiile nu sunt plătite sau primite de agentul raportor.

7. Ratele preferențiale pe care agenții raportori le acordă angajaților proprii se includ în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM.

8. Atunci când plățile în contul dobânzilor sunt afectate de dispoziții de reglementare, de exemplu plafoane ale ratei dobânzii sau interzicerea remunerării pentru depozitele overnight, acestea sunt reflectate în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM. Orice modificare a dispozițiilor de reglementare, de exemplu în ceea ce privește nivelul ratelor administrate ale dobânzilor sau plafoanele ratei dobânzii, este reflectată în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM ca o modificare a ratei dobânzii.

9. Pe lângă RAD, agenții raportori prezintă DAE pentru contractele noi privind creditele pentru consum și creditele pentru locuințe acordate gospodăriilor, adică:

10. DAE include „costul total al creditului pentru consumatori”, conform definiției de la articolul 3 litera (g) din Directiva 2008/48/CE. Aceste costuri totale includ o componentă a ratei dobânzii și o componentă a altor speze (conexe), precum costul studierii dosarului, costul de administrare, costul pregătirii documentelor, garanții, asigurarea creditului etc.

11. Alcătuirea componentei celorlalte speze poate varia de la o țară la alta, deoarece definițiile din Directiva 2008/48/CE se aplică diferit și ca urmare a faptului că sistemele financiare naționale și procedura de garantare a creditelor diferă.

12. Agenții raportori aplică un an standard de 365 de zile pentru calcularea RAD, ceea ce înseamnă că se ignoră efectul zilei în plus din anii bisecți.

13. Agenții raportori furnizează statistici privind ratele dobânzilor practicate de IFM cu privire la solduri și la contractele noi.

14.  Soldurile sunt definite ca stocul tuturor depozitelor constituite de gospodării și de societăți nefinanciare la agentul raportor și stocul tuturor creditelor acordate de agentul raportor gospodăriilor și societăților nefinanciare.

15. Rata dobânzii aferente soldurilor reflectă media ponderată a ratei dobânzii aferente stocului de depozite și de credite din categoria relevantă de instrumente în momentul de referință definit la punctul 26. Media ponderată a ratei dobânzii reprezintă valoarea RAD înmulțită cu soldurile corespunzătoare și împărțită la totalul soldurilor. Aceasta acoperă toate contractele în curs de desfășurare încheiate în toate perioadele anterioare datei de referință.

16. Creditele neperformante nu se includ în media ponderată a ratelor dobânzii. Creditele neperformante sunt definite în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 al Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2008 privind bilanțul sectorului instituții financiare monetare (reformare) (BCE/2008/32) ( 10 ). Valoarea totală a unui credit clasificat parțial sau total drept credit neperformant este exclusă din statisticile privind ratele dobânzilor. Creditele destinate restructurării datoriei acordate la rate sub nivelul celor aplicate pe piață, adică pentru restructurarea datoriei acordate debitorilor cu o situație financiară dificilă, sunt, de asemenea, excluse din statisticile privind ratele dobânzilor.

17. În cazul depozitelor overnight, al depozitelor rambursabile după notificare, al creanțelor aferente cărților de credit (extinse și de oportunitate) (denumite și credite prin card de credit) și al creditelor reînnoibile automat (revolving) și al creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts) definite la punctele 42-45 și 51, noțiunea de contract nou se extinde asupra întregului stoc. Prin urmare, soldul debitor sau creditor, adică soldul în momentul de referință definit la punctul 29, este utilizat ca indicator pentru contractele noi pentru depozite overnight, depozite rambursabile după notificare, creanțe aferente cărților de credit și credite reînnoibile automat (revolving) și credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts).

18. Ratele dobânzii pentru depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanțele aferente cărților de credit și creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) reflectă media ponderată a ratei dobânzii aplicate soldului acestor conturi în momentul de referință definit la punctul 29. Acestea acoperă situațiile financiare actuale pentru toate contractele în curs de desfășurare încheiate în toate perioadele anterioare datei de referință.

19. Pentru a calcula ratele dobânzilor practicate de IFM pentru conturile care pot fi depozite sau credite, în funcție de soldul acestora, agenții raportori fac o distincție între perioadele cu sold creditor și perioadele cu sold debitor. Agenții raportori prezintă media ponderată a ratelor dobânzii pentru soldurile creditoare ca depozite overnight și media ponderată a ratelor dobânzii pentru soldurile debitoare drept credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts). Aceștia nu prezintă media ponderată a ratelor dobânzii combinând ratele (reduse) pentru depozitele overnight și ratele (ridicate) pentru credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts).

20. Punctele 21-25 se referă la depozitele la termen, operațiunile repo și toate creditele, altele decât creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele aferente cărților de credit, definite la punctele 42-45 și 51.

21.  Contractul nou se definește ca orice nou acord încheiat între o gospodărie sau o societate nefinanciară și agentul raportor. Contractele noi includ:

Prelungirile contractelor existente de depozit și de credit, care se efectuează automat, adică fără implicarea activă a gospodăriei sau a societății nefinanciare și care nu implică o renegociere a condițiilor contractuale, inclusiv a ratei dobânzii, nu sunt considerate contracte noi.

22. Rata pentru contractele noi reflectă media ponderată a ratei dobânzii aplicate depozitelor și creditelor din categoria relevantă de instrumente pentru acordurile noi încheiate între gospodării sau societăți nefinanciare și agentul raportor în perioada de referință definită la punctul 32.

23. Modificările ratelor variabile ale dobânzii în sensul ajustărilor automate ale ratei dobânzii efectuate de agentul raportor nu sunt acorduri noi și, prin urmare, nu sunt considerate contracte noi. Pentru contractele existente, aceste modificări ale ratelor variabile nu sunt incluse, prin urmare, în ratele pentru contractele noi, ci doar în media ratelor pentru solduri.

24. O modificare a ratelor fixe ale dobânzii în rate variabile sau invers (în momentul t1) pe durata contractului, care a fost convenită la începutul contractului (în momentul t0), nu reprezintă un acord nou, ci face parte din condițiile creditului, stabilite în momentul t0. Prin urmare, această modificare nu este considerată un contract nou.

25. O gospodărie sau o societate nefinanciară obține, în mod obișnuit, un credit, altul decât un credit reînnoibil automat (revolving) sau un credit acordat pe descoperit de cont (overdrafts), integral, la începutul contractului. Totuși, aceasta poate obține un credit și în tranșe în momentele t1, t2, t3 etc., în loc să obțină întreaga sumă corespunzătoare creditului la începutul contractului (momentul t0). Obținerea creditului în tranșe este irelevantă pentru statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM. Acordul încheiat între gospodăria sau societatea nefinanciară și agentul raportor în momentul t0, care include rata dobânzii și valoarea integrală a creditului, este inclus în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM pentru contracte noi.

26. BCN decid dacă, la nivel național, ratele dobânzilor practicate de IFM pentru solduri, adică indicatorii 1-14 descriși în apendicele 1, sunt prezentate ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de perioadă sau ca rate implicite referitoare la mediile perioadei. Perioada acoperită este de o lună.

27. Ratele dobânzii pentru solduri prezentate ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de lună se calculează ca medii ponderate ale ratelor dobânzii aferente stocului de depozite și de credite într-un anumit moment în ultima zi a lunii. În acel moment, agentul raportor colectează ratele dobânzii aplicabile și soldurile tuturor depozitelor și creditelor gospodăriilor și societăților nefinanciare și calculează o medie ponderată a ratei dobânzii pentru fiecare categorie de instrumente. Spre deosebire de mediile lunare, ratele dobânzilor practicate de IFM pentru soldurile calculate ca observații de sfârșit de lună includ doar contractele care sunt încă în curs de desfășurare în momentul colectării datelor.

28. Ratele dobânzii pentru solduri prezentate ca rate implicite referitoare la media lunară se calculează sub formă de raporturi, numărătorul fiind dobânda acumulată de plătit pentru depozite și de încasat pentru credite pe parcursul lunii de referință, iar numitorul fiind stocul mediu lunar. La sfârșitul perioadei de referință, agentul raportor raportează dobânda acumulată de plătit sau de încasat în cursul lunii pentru fiecare categorie de instrumente și stocul mediu de depozite și de credite pentru aceeași lună. Spre deosebire de observațiile de sfârșit de lună, ratele dobânzilor practicate de IFM pentru soldurile calculate ca medii lunare includ, de asemenea, contracte care erau în curs de desfășurare la un moment dat pe parcursul lunii, dar care nu mai sunt în desfășurare la sfârșitul lunii. Stocul mediu de depozite și de credite în luna de referință se calculează, în mod ideal, ca medie a stocurilor zilnice din cursul lunii. Ca standard minim, stocul mediu lunar se calculează pe baza soldurilor zilnice pentru categoriile de instrumente variabile, adică cel puțin pentru depozite overnight, depozite rambursabile după notificare, creanțe extinse aferente cărților de credit și credite reînnoibile automat (revolving) și credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts). Pentru toate celelalte categorii de instrumente, stocul mediu lunar se calculează pornind de la soldurile săptămânale sau de la solduri pe perioade mai scurte. Pentru o perioadă de tranziție de maxim doi ani, pentru credite cu scadența peste cinci ani, se acceptă observațiile de sfârșit de lună.

29. BCN stabilesc dacă la nivel național ratele dobânzilor practicate de IFM pentru depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanțele extinse aferente cărților de credit și creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), adică indicatorii 1, 5, 6, 7, 12, 23, 32 și 36 descriși în apendicele 2, se determină ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de lună sau ca rate implicite referitoare la mediile perioadei. Perioada acoperită este de o lună.

30. La fel ca în cazul calculării ratelor dobânzii aferente soldurilor menționate în apendicele 1, ratele dobânzii pentru depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanțele extinse aferente cărților de credit și creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) se calculează în unul dintre următoarele moduri:

31. În ceea ce privește conturile care pot fi de depozit sau de credit, în funcție de soldul acestora, doar soldul într-un anumit moment din ultima zi a lunii determină dacă acel cont este un depozit overnight sau un credit acordat pe descoperit de cont (overdraft) în luna respectivă, în cazul în care ratele dobânzilor practicate de IFM se determină ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de lună. Dacă ratele dobânzilor practicate de IFM se calculează ca rate implicite referitoare la media lunară, se evaluează zilnic dacă acel cont este de depozit sau de credit. Apoi se calculează media soldurilor creditoare zilnice și a soldurilor debitoare zilnice pentru a obține stocul mediu lunar pentru numitorul ratelor implicite. În plus, în cazul fluxurilor de la numărător se face distincția între dobânda acumulată de plătit pentru depozite și de încasat pentru credite. Agenții raportori nu raportează media ponderată a ratelor dobânzii care combină ratele (reduse) pentru depozitul overnight și ratele (ridicate) pentru creditul acordat pe descoperit de cont (overdraft).

32. Ratele dobânzilor practicate de IFM pentru alte contracte noi decât depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanțele extinse aferente cărților de credit și creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), adică toți indicatorii descriși în apendicele 2, cu excepția indicatorilor 1, 5, 6, 7, 12, 23, 32 și 36, se calculează ca medii ale perioadei. Perioada acoperită este de o lună (completă).

33. Pentru fiecare categorie de instrumente, agenții raportori calculează rata pentru contractele noi ca o medie ponderată a tuturor ratelor dobânzii aferente operațiunilor în baza contractelor noi din categoria de instrumente derulate pe parcursul lunii de referință. Aceste rate ale dobânzii referitoare la media lunară sunt transmise BCN a statului membru participant în care agentul raportor este rezident, împreună cu informațiile privind ponderea aplicată valorii contractelor noi încheiate în luna de raportare pentru fiecare categorie de instrumente. Agenții raportori iau în considerare operațiunile în baza contractelor noi realizate pe tot parcursul întregii lunii.

34. Agenții raportori furnizează statistici privind ratele dobânzilor practicate de IFM pentru soldurile aferente categoriilor de instrumente menționate în apendicele 1 și pentru contractele noi aferente categoriilor de instrumente menționate în apendicele 2. Conform definiției de la punctul 17, ratele dobânzii pentru depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele extinse aferente cărților de credit sunt considerate rate ale dobânzii pentru contractele noi și, prin urmare, sunt incluse în apendicele 2. Totuși, deoarece metoda de calcul și momentul de referință pentru ratele depozitelor overnight, depozitelor rambursabile după notificare, creanțelor extinse aferente cărților de credit și creditelor reînnoibile automat (revolving) și creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts) sunt aceleași ca și pentru ceilalți indicatori privind soldurile, indicatorii 1, 5, 6, 7, 12, 23, 32 și 36 din apendicele 2 se repetă în apendicele 1.

35. O categorie de instrumente menționată în apendicele 1 și 2 nu este aplicabilă la nivel național în unele state membre participante și, în consecință, este ignorată dacă instituțiile de credit rezidente și alte instituții nu oferă deloc produse aparținând acestei categorii gospodăriilor și societăților nefinanciare. Se furnizează date dacă există orice activitate, indiferent de amploarea acesteia.

36. Pentru fiecare categorie de instrumente definită în apendicele 1 și 2 și utilizată în activitățile bancare ale instituțiilor de credit rezidente și ale celorlalte instituții în relația cu gospodăriile și societățile nefinanciare rezidente în statele membre participante, statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM se întocmesc pe baza tuturor ratelor dobânzii aplicate tuturor produselor care se încadrează în categoria de instrumente în cauză. Acest lucru înseamnă că BCN nu pot defini un set de produse naționale în cadrul fiecărei categorii de instrumente pentru care se colectează informații statistice privind ratele dobânzilor practicate de IFM; în schimb, sunt incluse ratele aplicate tuturor produselor oferite de fiecare dintre agenții raportori. Astfel cum se menționează la punctul 28 din anexa I, BCN nu trebuie să includă în eșantion fiecare produs care există la nivel național. Cu toate acestea, BCN nu trebuie să excludă integral o categorie de instrumente pe motiv că sumele implicate sunt foarte mici. Prin urmare, dacă o categorie de instrumente este oferită doar de o singură instituție, atunci instituția respectivă este reprezentată în eșantion. Dacă o categorie de instrumente nu exista într-un stat membru participant în momentul alegerii inițiale a eșantionului, dar, ulterior, o instituție introduce un produs nou din categoria în cauză, instituția respectivă este inclusă în eșantion la următoarea verificare a reprezentativității. Dacă se creează un produs nou în cadrul unei categorii de instrumente existente la nivel național, instituțiile din eșantion îl includ în următoarea raportare, întrucât toți agenții raportori trebuie să prezinte rapoarte privind totalitatea produselor oferite.

37. Excepția de la principiul includerii tuturor ratelor dobânzii aplicate tuturor produselor o reprezintă ratele dobânzii pentru creditele neperformante și pentru creditele destinate restructurării datoriei. Astfel cum se menționează la punctul 16, toate creditele neperformante și creditele destinate restructurării datoriei acordate la rate sub nivelul celor aplicate pe piață, adică cele aplicate debitorilor cu o situație financiară dificilă, nu sunt incluse în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM.

38. Statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM se referă la ratele dobânzii aplicate de unitățile de observare statistică cu obligații de raportare. Datele privind depozitele și creditele în alte monede decât euro nu sunt necesare la nivelul tuturor statelor membre participante. Acest lucru este reflectat în apendicele 1 și 2, în care toți indicatorii se referă la depozitele și creditele exprimate în euro.

39. Cu excepția operațiunilor repo, toate depozitele și creditele necesare pentru statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM sunt defalcate în funcție de sector. Prin urmare, apendicele 1 și 2 fac o distincție între indicatorii pentru gospodării (inclusiv instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor) ( 11 ) și indicatorii pentru societățile nefinanciare ( 12 ). În plus, sunt raportate date separate pentru întreprinzători persoane fizice/asociații de persoane fără personalitate juridică ca parte din gospodării, însă numai în ceea ce privește contractele noi pentru „alte scopuri”. BCN pot renunța la cerința identificării separate a creditelor acordate întreprinzătorilor persoane fizice atunci când aceste credite reprezintă mai puțin de 5 % din totalitatea împrumuturilor acordate gospodăriilor din statele membre participante în funcție de solduri, calculate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32).

40. Indicatorul 5 din apendicele 1 și indicatorul 11 din apendicele 2 se referă la operațiunile repo. Deși remunerarea operațiunilor repo nu este independentă de sectorul deținător în toate statele membre participante, nu este necesară o defalcare în funcție de sector, adică pe gospodării și societăți nefinanciare, pentru operațiunile repo la nivelul tuturor statelor membre participante. Mai mult, nu este necesară o defalcare în funcție de scadență la nivelul tuturor statelor membre participante, întrucât se presupune că, în cea mai mare parte, operațiunile repo sunt încheiate pe termen foarte scurt. Ratele dobânzilor practicate de IFM pentru operațiunile repo se referă, fără nicio diferențiere, la ambele sectoare.

41. Indicatorii 5 și 6 din apendicele 2 se referă la depozitele rambursabile după notificare deținute de gospodării. Cu toate acestea, la nivelul tuturor statelor membre participante, rata dobânzii și ponderea depozitelor rambursabile după notificare se referă la depozitele rambursabile după notificare deținute atât de gospodării, cât și de societățile nefinanciare, adică ambele sectoare sunt reunite, dar alocate gospodăriilor. La nivelul tuturor statelor membre participante, nu este necesară nicio defalcare pe sectoare.

42. În absența unor dispoziții contrare prevăzute la punctele 43-52, defalcarea în funcție de instrument a ratelor dobânzilor practicate de IFM și definițiile tipurilor de instrumente corespund categoriilor de active și de pasive prevăzute în partea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32).

43. Ratele dobânzilor practicate de IFM pentru depozitele overnight, adică indicatorii 1 și 7 din apendicele 2, se referă la toate depozitele overnight, indiferent dacă acestea sunt sau nu purtătoare de dobândă. Depozitele overnight fără dobândă sunt incluse, prin urmare, în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM.

44. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), adică indicatorii 12 și 23 din apendicele 2, au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32), indiferent de perioada inițială fixă a ratei dobânzii. Penalitățile pentru creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) aplicate ca o componentă a altor speze, de exemplu sub forma unor comisioane speciale, nu se includ în RAD astfel cum este definită la punctul 1, deoarece acest tip de rată include doar rata dobânzii pentru credite. Creditele raportate în această categorie nu sunt raportate în nicio altă categorie de contracte noi.

45. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, creanțele aferente cărților de credit au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32). Datele privind rata dobânzii se raportează numai în ceea ce privește creanțele extinse aferente cărților de credit, la indicatorii 32 și 36. Rata dobânzii pentru creditele de oportunitate nu se raportează separat, întrucât aceasta este prin definiție 0 %. Cu toate acestea, creanțele de oportunitate aferente cărților de credit scadente se includ în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM pentru solduri, împreună cu creanțele extinse aferente cărților de credit scadente. Creanțele extinse aferente cărților de credit și creanțele de oportunitate aferente cărților de credit nu se raportează în niciunul dintre indicatorii privind un contract nou.

46. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, creditele noi acordate societăților nefinanciare [cu excepția creditelor reînnoibile automat (revolving) și creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțelor aferente cărților de credit], adică indicatorii 37-54 din apendicele 2, cuprind toate creditele cu excepția creanțelor (de oportunitate sau extinse) aferente cărților de credit și creditelor reînnoibile automat (revolving) și creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts) acordate întreprinderilor, indiferent de valoarea acestora, în timp ce indicatorii 62-85 se referă la credite garantate astfel cum sunt definite la punctul 60. Creditele acordate societăților nefinanciare, din apendicele 1, care se referă la solduri, au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32) și includ creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), precum și creanțele de oportunitate și extinse aferente cărților de credit.

47. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, creditele noi pentru consum acordate gospodăriilor, adică indicatorii 13-15, 30 și 55-57 din apendicele 2, sunt definite ca fiind alte credite decât creanțele (de oportunitate sau extinse) aferente cărților de credit sau creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), acordate pentru uz personal pentru consumul de bunuri și servicii, în timp ce indicatorii 55-57 se referă la credite garantate definite la punctul 60. Creditele pentru consum, din apendicele 1, care se referă la solduri, au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32) și includ creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele de oportunitate și extinse aferente cărților de credit.

48.  Creditele pentru locuințe acordate gospodăriilor, adică indicatorii 6-8 din apendicele 1 și indicatorii 16-19 și 31 din apendicele 2, pot fi garantate sau negarantate, în timp ce indicatorii 58-61 se referă la creditele garantate definite la punctul 60. Statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM includ, în mod nediferențiat, creditele pentru locuințe garantate și negarantate acordate gospodăriilor în cadrul indicatorilor 16-19 și 31. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, creditele noi pentru locuințe acordate gospodăriilor, adică indicatorii 16-19, 31 și 58-61 din apendicele 2, sunt definite ca fiind alte credite decât creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) sau creanțele aferente cărților de credit, extinse pentru investiții în locuințe, inclusiv construcții, garaje și îmbunătățiri aduse locuinței (renovarea locuințelor). Creditele pentru locuințe acordate gospodăriilor, din apendicele 1, care se referă la solduri, au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32) și includ creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele aferente cărților de credit.

49. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, creditele noi acordate gospodăriilor pentru alte scopuri, adică indicatorii 20-22 și 33-35 din apendicele 2, sunt definite ca fiind alte credite decât creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) sau creanțele aferente cărților de credit, acordate pentru activități comerciale, consolidarea datoriilor, educație etc. Celelalte credite acordate gospodăriilor din apendicele 1 care se referă la solduri au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32) și includ creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele aferente cărților de credit.

50. În ceea ce privește ratele dobânzilor practicate de IFM pentru solduri, creditele pentru consum, creditele pentru locuințe acordate gospodăriilor și celelalte credite acordate gospodăriilor pentru alte scopuri acoperă împreună toate creditele acordate gospodăriilor de către instituțiile de credit și alte instituții rezidente, inclusiv creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele (de oportunitate sau extinse) aferente cărților de credit.

51. În ceea ce privește ratele dobânzilor practicate de IFM pentru contractele noi, creanțele extinse aferente cărților de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), creditele acordate gospodăriilor pentru consum, pentru locuințe și pentru alte scopuri acoperă împreună toate creditele acordate gospodăriilor de instituțiile de credit și alte instituții rezidente. Creanțele de oportunitate aferente cărților de credit nu se raportează separat în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM pentru contracte noi, dar sunt incluse în pozițiile corespunzătoare soldurilor.

52. Pentru alte credite acordate societăților nefinanciare, adică indicatorii 37-54 și 62-85 din apendicele 2, se disting trei categorii valorice: (a) „până la 0,25 milioane de euro, inclusiv”; (b) „peste 0,25 milioane euro și până la 1 milion de euro, inclusiv”; și (c) „peste 1 milion de euro”. Această valoare se referă la o singură operațiune de creditare considerată un contract nou, și nu la toate contractele încheiate între societatea nefinanciară și agentul raportor.

53. În funcție de tipul de instrument și dacă rata dobânzii practicate de IFM se referă la solduri sau la contractele noi, statisticile sunt defalcate în funcție de scadența inițială, perioada notificată și/sau perioada inițială fixă a ratei dobânzii. Aceste defalcări se referă la segmente temporale sau intervale, de exemplu o rată a dobânzii la un depozit la termen cu o scadență până la doi ani se referă la o rată medie aplicabilă tuturor depozitelor la termen cu o scadență inițială între două zile și maxim doi ani, în funcție de valoarea depozitului.

54. Defalcarea în funcție de scadența inițială și perioada notificată respectă definițiile prevăzute în partea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32). O defalcare în funcție de scadența inițială se aplică tuturor categoriilor de depozite, altele decât operațiunile repo, referitoare la solduri și tuturor categoriilor de credite referitoare la solduri, în conformitate cu apendicele 1. O defalcare în funcție de scadența inițială se aplică, de asemenea, contractelor noi de depozite la termen, iar o defalcare în funcție de perioada notificată se aplică contractelor noi de depozite rambursabile după notificare, în conformitate cu apendicele 2. Date separate referitoare la creditele acordate societăților nefinanciare având o perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la un an împreună cu scadența inițială la peste un an se raportează pentru fiecare valoare a liniei de credit menționată la punctul 52, în conformitate cu apendicele 2.

55. Ratele dobânzii pentru contractele noi de creditare din apendicele 2 sunt defalcate în funcție de perioada inițială fixă a ratei dobânzii, prevăzută în contract. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, perioada inițială fixă este definită ca perioada predeterminată la începutul contractului în cursul căreia valoarea ratei dobânzii nu se va modifica. Perioada inițială fixă poate fi mai scurtă sau egală cu scadența inițială a creditului. Valoarea ratei dobânzii este considerată a fi fixă doar dacă aceasta este stabilită la un nivel exact, de exemplu 10 %, sau ca diferență față de o rată de referință la un anumit moment, de exemplu rata Euribor pe șase luni plus 2 puncte procentuale într-o zi și într-un moment stabilite anterior. Dacă la începutul contractului, gospodăria sau societatea nefinanciară și agentul raportor convin asupra unei metode de calcul a ratei la credite, pentru o perioadă determinată, de exemplu rata Euribor pe șase luni plus 2 puncte procentuale pentru o perioadă de trei ani, aceasta nu este considerată a fi o fixare inițială a ratei, întrucât valoarea ratei dobânzii se poate modifica pe parcursul celor trei ani. Statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM pentru contractele noi de creditare reflectă doar rata dobânzii care este stabilită pentru perioada inițială fixă la începutul unui contract sau după renegocierea creditului. În cazul în care, după această perioadă inițială fixă, rata dobânzii se transformă automat într-o rată variabilă, acest lucru nu se reflectă în ratele dobânzilor practicate de IFM pentru contractele noi, ci doar în cele pentru solduri.

56. Pentru creditele acordate gospodăriilor se disting următoarele perioade inițiale fixe ale ratei dobânzii:

Pentru creditele pentru consum și pentru alte scopuri acordate gospodăriilor:

Pentru creditele pentru locuințe acordate gospodăriilor:

57. Pentru creditele acordate societăților nefinanciare în valoare de până la 0,25 milioane de euro, peste 0,25 milioane de euro și până la 1 milion de euro și peste 1 milion de euro, se disting următoarele perioade inițiale fixe ale ratei dobânzii:

58. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, „rata variabilă” se definește ca rata dobânzii supusă revizuirii dobânzii în mod continuu (de exemplu, zilnic) sau la latitudinea IFM.

59. Creditele garantate cu garanții reale și/sau garanții personale acordate gospodăriilor și societăților nefinanciare sunt, în plus, raportate separat pentru toate statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM pentru categoriile de contracte noi, cu excepția creanțelor aferente cărților de credit, a creditelor reînnoibile automat (revolving) și a creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și a creditelor pentru alte scopuri.

60. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, defalcarea creditelor în funcție de garanțiile reale/garanțiile personale include volumul total de contracte noi de creditare care sunt garantate prin utilizarea tehnicii „protecției finanțate a creditului” definită la articolul 4 alineatul (31) și anexa VIII partea 1 secțiunile 6-25 din Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit (reformare) ( 13 ) și/sau garantate prin utilizarea tehnicii „protecției nefinanțate a creditului” definită la articolul 4 alineatul (32) și anexa VIII partea 1 secțiunile 26-29 din Directiva 2006/48/CE, astfel încât valoarea garanției reale/garanției personale să fie mai mare sau egală cu valoarea totală a creditului. În cazul în care IFM aplică un sistem diferit de „abordarea standardizată” definită de Directiva 2006/48/CE în scopul supravegherii, poate aplica, de asemenea, același regim la raportarea creditelor incluse în această defalcare.

61. BCN pot acorda derogări în ceea ce privește raportarea ratelor dobânzii aplicate creditelor garantate cu garanții reale/garanții personale acordate societăților nefinanciare, precum și în ceea ce privește volumul contractelor referitoare la aceste credite, indicatorii 62-85, în cazul în care volumul național agregat al contractelor de la poziția corespunzătoare (indicatorii 37-54), incluzând toate creditele, reprezintă mai puțin de 10 % din volumul național agregat al contractelor de credit din aceeași categorie însumate și mai puțin de 2 % din volumul contractelor pentru aceeași categorie valorică și a perioadei inițiale fixe la nivelul zonei euro. În cazul în care se acordă derogări, aceste praguri urmează să fie verificate anual.

62. Pentru a calcula agregatele privind toate statele membre participante, pentru fiecare categorie de instrumente stabilită în apendicele 1 și 2, se aplică trei niveluri de agregare.

63. Primul nivel de agregare se efectuează de către agenții raportori, conform prevederilor de la punctele 64-69. Cu toate acestea, BCN pot solicita, de asemenea, agenților raportori să furnizeze date referitoare la depozitele și creditele individuale. Datele sunt raportate BCN a statului membru participant în care agentul raportor este rezident.

64. În cazul în care ratele dobânzii pentru solduri, adică indicatorii 1-14 din apendicele 1, sunt prezentate ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de lună, atunci agenții raportori furnizează, pentru fiecare categorie de instrumente, o medie ponderată a ratei dobânzii pentru ultima zi a lunii.

65. În cazul în care ratele dobânzii pentru solduri, adică indicatorii 1-14 din apendicele 1, sunt elaborate ca rate implicite referitoare la media lunară, agenții raportori furnizează, pentru fiecare categorie de instrumente, dobânda acumulată de plătit sau de încasat în cursul lunii și stocul mediu de depozite și credite din aceeași lună.

66. În cazul în care ratele dobânzii pentru depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanțele extinse aferente cărților de credit și creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), adică indicatorii 1, 5, 6, 7, 12, 23, 32 și 36 din apendicele 2, sunt prezentate ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de lună, atunci agenții raportori furnizează, pentru fiecare categorie de instrumente, o medie ponderată a ratei dobânzii pentru ultima zi a lunii.

67. În cazul în care ratele dobânzii pentru depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanțele extinse aferente cărților de credit și creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), adică indicatorii 1, 5, 6, 7, 12, 23, 32 și 36 din apendicele 2, sunt elaborate ca rate implicite referitoare la media lunară, atunci agenții raportori furnizează, pentru fiecare categorie de instrumente, dobânda acumulată de plătit sau de încasat din cursul lunii și stocul mediu de depozite și credite din aceeași lună.

68. Pentru fiecare categorie de instrumente privind contractele noi, adică indicatorii 2-4, 8-11, 13-22, 30-31, 33-35 și 37-85 din apendicele 2, agenții raportori furnizează o medie ponderată a ratei dobânzii. În plus, agenții raportori furnizează valoarea contractelor noi încheiate în cadrul fiecărei categorii de instrumente în cursul lunii pentru fiecare dintre indicatorii 2-4, 8-11, 13-22, 33-35 și 37-85 din apendicele 2.

69. Instituțiile de credit și alte instituții, care sunt autorizate de BCN să raporteze statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM împreună, ca grup, sunt considerate drept un singur agent raportor și furnizează datele prevăzute la punctele 64-66 privind grupul, în ansamblul său. În plus, acești agenți raportori furnizează anual, pentru fiecare categorie de instrumente, numărul de instituții raportoare din cadrul grupului și variația ratelor dobânzii între aceste instituții. Numărul de instituții raportoare din cadrul grupului și variația se referă la luna octombrie și sunt transmise împreună cu datele pentru luna octombrie.

70. Al doilea nivel de agregare este efectuat de BCN. BCN includ în agregare ratele dobânzii și valorile corespunzătoare ale contractelor pentru toți agenții lor raportori naționali, pentru a obține o medie ponderată națională a ratei dobânzii pentru fiecare categorie de instrumente. Datele sunt raportate Băncii Centrale Europene (BCE).

71. Pentru fiecare dintre aceste categorii de instrumente privind soldurile, adică indicatorii 1-14 din apendicele 1, BCN furnizează o medie ponderată națională a ratei dobânzii.

72. Pentru fiecare dintre aceste categorii de instrumente privind contractele noi, adică indicatorii 1-23 și 30-85 din apendicele 2, BCN furnizează o medie ponderată națională a ratei dobânzii. În plus, BCN furnizează, pentru fiecare dintre indicatorii 2-4, 8-23, 33-35 și 37-85 din apendicele 2, valoarea contractelor noi încheiate la nivel național pentru fiecare categorie de instrumente pe parcursul lunii de referință. Aceste valori ale contractelor noi se raportează la ansamblul unităților de observare statistică, adică la unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare. Prin urmare, dacă pentru selectarea agenților raportori se alege metoda eșantionării, la nivel național se utilizează factori de expansiune pentru a se determina ansamblul unităților de observare statistică ( 14 ). Factorii de expansiune reprezintă inversul probabilităților de selecție, πi, adică 1/πi. Valoarea estimată a contractelor noi pentru ansamblul unităților de observare statistică, Ŷ, este calculată ulterior prin intermediul următoarei formule generice:

unde:

73. BCN furnizează BCE ratele dobânzilor practicate de IFM pentru soldurile și contractele noi cu o precizie de patru zecimale. Acest fapt nu aduce atingere niciunei decizii adoptate de BCN privind nivelul de precizie la care acestea doresc să culeagă datele. Rezultatele publicate cuprind cel mult două zecimale.

74. BCN documentează orice măsuri de reglementare (sau modificări ale acestora) ce influențează statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM în notele metodologice care sunt furnizate împreună cu datele naționale.

75. BCN care aleg metoda eșantionării pentru selectarea agenților raportori furnizează o estimare a erorii de eșantionare pentru eșantionul inițial. După fiecare actualizare a eșantionului se furnizează o nouă estimare.

76. Nivelul final de agregare a categoriilor de instrumente pentru fiecare stat membru participant la nivelul tuturor statelor membre participante este efectuat de BCE.

77. Regimul aplicabil produselor definite în continuare la punctele 78-86 este utilizat ca referință pentru produsele cu caracteristici similare.

78.  Un depozit sau un credit cu rată progresivă (regresivă) este un depozit sau un credit cu scadență fixă căruia i se aplică o rată a dobânzii care crește (scade) de la an la an cu un număr prestabilit de puncte procentuale. Depozitele și creditele cu rată progresivă (regresivă) sunt instrumente cu rate fixe ale dobânzilor pe întreaga perioadă până la scadență. Rata dobânzii pentru întreaga perioadă până la scadența depozitului sau a creditului și celelalte condiții sunt stabilite în avans, în momentul t0, atunci când se semnează contractul. Un exemplu de depozit cu rată progresivă este un depozit la termen cu scadența la patru ani, remunerat cu o dobândă de 5 % în primul an, 7 % în al doilea, 9 % în al treilea și 13 % în al patrulea an. RAD pentru contractele noi, ►C2  care este inclusă, în momentul t0, în statisticile privind ◄ ratele dobânzilor practicate de IFM, este media geometrică a factorilor „1 + rata dobânzii”. În conformitate cu punctul 3, BCN pot solicita agenților raportori să aplice REDR pentru acest tip de produs. RAD pentru solduri care este inclusă din momentul t0 până în momentul t3 este rata aplicată de agentul raportor în momentul calculării ratei dobânzii practicate de IFM, adică, prin utilizarea exemplului depozitului la termen cu scadența la patru ani, ►C2  5 % în momentul t0, ◄ 7 % în momentul t1, 9 % în momentul t2 și 13 % în momentul t3.

79. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzilor practicate de IFM, creditele acordate în cadrul „liniilor de credit” sunt definite și clasificate la fel ca în Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32). Doar soldurile, adică sumele retrase și care nu au fost rambursate în cadrul unei linii de credit sunt incluse în contractele noi și se reflectă în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM în conformitate cu punctul 17. Sumele disponibile în cadrul unei linii de credit care nu au fost retrase sau care nu au fost încă rambursate nu sunt considerate contracte noi sau solduri.

80. Un „contract-cadru” permite clientului să retragă fonduri din mai multe tipuri de conturi de credit, în limita unei sume maxime aplicabile tuturor conturilor de credit în ansamblu. În momentul încheierii unui contract-cadru, forma creditului și/sau momentul retragerii și/sau rata dobânzii nu sunt precizate, dar pot fi convenite mai multe posibilități. Acest tip de contract-cadru nu este inclus în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM. Cu toate acestea, imediat ce se retrage o sumă în baza unui credit acordat în temeiul unui contract-cadru, acesta este inclus la poziția corespunzătoare în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM, atât ca un contract nou, cât și în solduri.

81. Pot exista depozite de economii cu o rată de bază a dobânzii, plus o primă de fidelitate și/sau o primă de creștere. În momentul deschiderii depozitului, nu există certitudine în privința plății primei. Plata depinde de atitudinea viitoare incertă a gospodăriei sau a societății nefinanciare cu privire la economisire. În mod convențional, astfel de prime de fidelitate sau de creștere nu sunt incluse în RAD pentru contractele noi. RAD pentru solduri include, întotdeauna, ratele aplicate de agentul raportor în momentul calculării ratelor dobânzilor practicate de IFM. Prin urmare, în cazul în care agentul raportor acordă o astfel de primă de fidelitate sau de creștere, aceasta este reflectată în statisticile privind soldurile.

82. Creditele oferite gospodăriilor sau societăților nefinanciare pot fi asociate unor contracte privind instrumente financiare derivate, de exemplu swap pe rata dobânzii/rată a dobânzii maximă (interest rate cap)/rată a dobânzii minimă (interest rate floor) etc. În mod convențional, astfel de contracte asociate privind instrumente financiare derivate nu sunt incluse în RAD pentru contractele noi. RAD pentru solduri include, întotdeauna, ratele aplicate de agentul raportor în momentul calculării ratelor dobânzilor practicate de IFM. Prin urmare, în cazul în care se încheie un contract privind instrumente financiare derivate, iar agentul raportor ajustează rata dobânzii aplicate gospodăriei sau societății nefinanciare, acest lucru este reflectat în statisticile privind soldurile.

83. Depozitele pot fi oferite cu două componente: un depozit la termen căruia i se aplică o rată fixă a dobânzii și un instrument financiar derivat încorporat cu un randament care depinde de performanța unui indice bursier specific sau a unui curs de schimb bilateral, cu condiția unui randament minim garantat de 0 %. Scadența celor două componente poate fi aceeași sau poate să difere. RAD pentru contractele noi include rata dobânzii pentru depozitul la termen, întrucât aceasta reflectă acordul dintre deponent și agentul raportor și este cunoscută în momentul depunerii banilor. Randamentul celeilalte componente a depozitului, care depinde de performanța unui indice bursier sau a unui curs de schimb bilateral, este cunoscut doar ex post, atunci când produsul ajunge la scadență, și, prin urmare, aceasta nu poate fi inclusă în rata pentru contractele noi. Astfel, doar randamentul minim garantat (de regulă, 0 %) este inclus. RAD pentru solduri include, întotdeauna, ratele aplicate de agentul raportor în momentul calculării ratelor dobânzilor practicate de IFM. Până la momentul scadenței, se includ rata pentru depozitul la termen, precum și randamentul minim garantat al depozitului care conține instrumentul financiar derivat încorporat. Ratele dobânzilor practicate de IFM pentru solduri reflectă numai la scadență RAD care este plătită de agentul raportor.

84. Depozitele la termen cu scadența peste doi ani, definite în partea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32) pot include conturi de economii pentru pensii. Partea principală a conturilor de economii pentru pensii poate fi plasată în titluri de valoare, iar rata dobânzii pentru aceste conturi depinde, prin urmare, de randamentul titlurilor de valoare subiacente. Partea rămasă în conturile de economii pentru pensii poate fi păstrată în numerar, iar rata dobânzii este determinată de instituția de credit sau de o altă instituție în același mod ca și pentru celelalte depozite. În momentul deschiderii depozitului, randamentul total al gospodăriei din contul de economii pentru pensie nu este cunoscut și poate să fie, de asemenea, negativ. În plus, în momentul deschiderii depozitului, gospodăria și instituția de credit sau o altă instituție convin asupra unei rate a dobânzii care se aplică doar pentru partea din depozit; aceasta nu se aplică pentru partea investită în titluri de valoare. Prin urmare, doar partea din depozit care nu este investită în titluri de valoare este inclusă în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM. RAD pentru contractele noi care este raportată este rata convenită între gospodăria și agentul raportor pentru partea din depozit în momentul deschiderii depozitului. RAD pentru solduri este rata aplicată de agentul raportor părții din depozit corespunzătoare conturilor de economii pentru pensii în momentul calculării ratei dobânzii practicate de IFM.

85.  ►C2  Planurile de economisire pentru credite pentru locuințe sunt scheme de economisire pe termen lung care pot să ofere un randament scăzut însă, după o anumită perioadă de economisire, conferă gospodăriei sau societății nefinanciare dreptul de a beneficia de un credit pentru locuințe la o rată redusă. ◄ Conform părții 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32), aceste planuri de economisire sunt clasificate în categoria depozitelor la termen cu scadența peste doi ani, atât timp cât sunt utilizate ca depozite. De îndată ce sunt transformate într-un credit, acestea sunt clasificate drept credite pentru locuințe acordate gospodăriilor. Agenții raportori raportează drept un contract nou de depozit rata dobânzii convenită în momentul deschiderii depozitului inițial. Valoarea corespunzătoare a contractului nou este suma de bani care a fost depusă. Creșterea în timp a valorii acestui depozit este inclusă doar în solduri. În momentul în care depozitul este transformat într-un credit, acest credit nou este înregistrat ca un contract nou de credit. Rata dobânzii este rata redusă oferită de agentul raportor. Ponderea reprezintă valoarea totală a creditului acordat gospodăriei sau societății nefinanciare.

86. În conformitate cu partea 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32), depozitele deschise în conformitate cu planul pentru locuințe reglementat în Franța, „plan d’epargne-logement” (PEL), sunt clasificate drept depozite la termen cu scadența peste de doi ani. Guvernul reglementează condițiile aplicabile acestor PEL și stabilește rata dobânzii, care rămâne nemodificată pe întreaga durată a depozitului, adică fiecare „generație” de PEL are asociată aceeași rată a dobânzii. PEL sunt menținute timp de cel puțin patru ani, iar clientul depune anual o sumă minimă prestabilită, având însă dreptul să majoreze plățile în orice moment pe durata planului. Agenții raportori raportează în categoria contractelor noi suma inițială depusă la deschiderea unui nou PEL. Suma de bani depusă inițial în PEL poate fi foarte mică, ceea ce înseamnă că ponderea atribuită ratei contractelor noi va fi, de asemenea, relativ scăzută. Această abordare garantează că rata contractelor noi reflectă întotdeauna condițiile aplicabile celei mai recente generații de PEL. Modificările ratei dobânzii aplicate noilor PEL sunt reflectate în rata contractelor noi. Reacția consumatorilor constând într-un transfer al stocului din alte depozite pe termen lung către PEL preexistente nu este reflectată în ratele contractelor noi, ci doar în ratele pentru solduri. La sfârșitul perioadei de patru ani, clientul poate solicita fie un credit cu o rată redusă, fie reînnoirea contractului. Întrucât reînnoirea PEL se realizează automat, fără o implicare activă a clientului, și întrucât condițiile contractuale, inclusiv rata dobânzii, nu sunt renegociate, în conformitate cu punctul 21, această reînnoire nu este considerată un contract nou. La reînnoirea contractului, clientul are posibilitatea de a face depuneri suplimentare, cu condiția ca soldul să nu depășească un anumit plafon, iar durata contractului să nu depășească un anumit număr de ani. Dacă sunt atinse plafonul sau durata maximă, contractul este înghețat. Gospodăria sau societatea nefinanciară își păstrează dreptul de a contracta un credit și primește în continuare dobândă în condițiile stabilite în momentul deschiderii PEL, atât timp cât banii rămân în contabilitatea băncii. Guvernul acordă o subvenție sub forma plății unei dobânzi acordate în plus față de rata dobânzii oferită de instituția de credit sau de o altă instituție. Conform punctului 6, doar partea din dobândă care este oferită de instituția de credit sau de o altă instituție este inclusă în statisticile privind ratele dobânzilor practicate de IFM. Subvenția guvernamentală, care este plătită prin intermediul instituției de credit sau al altei instituții, însă nu de către aceasta, nu este luată în considerare.

(a) agenții raportori prezintă rapoarte băncilor centrale naționale (BCN) la timp și în termenele stabilite de BCN a statului membru participant în care sunt rezidenți;

(b) forma și prezentarea rapoartelor statistice respectă cerințele tehnice de raportare stabilite de BCN a statului membru participant în care agentul raportor este rezident;

(c) trebuie identificată (identificate) persoana (persoanele) de contact din cadrul agentului raportor;

(d) se respectă specificațiile tehnice pentru transmiterea datelor către BCN a statului membru participant în care agentul raportor este rezident.

(e) informațiile statistice furnizate de agenții raportori sunt corecte, coerente și complete; eventualele lacune sunt identificate, explicate BCN a statului membru participant în care agentul raportor este rezident și remediate de îndată ce este posibil;

(f) informațiile statistice furnizate de agenții raportori nu conțin lacune continue și structurale;

(g) agenții raportori sunt în măsură să furnizeze informații privind evoluțiile inerente datelor comunicate;

(h) agenții raportori respectă dimensiunile și numărul de zecimale stabilite de BCN a statului membru participant în care sunt rezidenți în ceea ce privește transmiterea tehnică a datelor; și

(i) agenții raportori respectă politica de rotunjire stabilită de BCN a statului membru participant în care sunt rezidenți în ceea ce privește transmiterea tehnică a datelor.

(j) informațiile statistice furnizate de agenții raportori sunt conforme cu definițiile, convențiile, clasificările și metodele din prezentul regulament;

(k) în cazul unor abateri de la aceste definiții, convenții, clasificări și metode, dacă este cazul, agenții raportori monitorizează periodic și cuantifică diferența dintre măsura utilizată și măsura prevăzută în prezentul regulament;

(l) agenții raportori sunt în măsură să explice diferențele dintre datele furnizate și cifrele pentru perioadele anterioare.

(m) sunt respectate politica și procedurile de revizuire stabilite de BCE și BCN. Revizuirile care se abat de la revizuirile normale sunt însoțite de note explicative.

(a) eroarea aleatorie maximă ( 15 ) pentru ratele dobânzii la contractele noi, calculată în medie pentru toate categoriile de instrumente, să nu depășească 10 puncte de bază la un nivel de încredere de 90 % ( 16 ); sau

(b) să acopere cel puțin 30 % din unitățile de observare statistică potențiale cu obligații de raportare rezidente; dacă numărul de unități de observare statistică potențiale cu obligații de raportare rezidente din procentul de 30 % este mai mare de 100, dimensiunea eșantionului minim național poate fi totuși limitată la 100 de agenți raportori; sau

(c) agenții raportori din eșantionul național să acopere cel puțin 75 % din stocul de depozite exprimate în euro constituite de gospodăriile și societățile nefinanciare rezidente în statele membre participante și cel puțin 75 % din stocul de credite exprimate în euro acordate acestora.”

— volumul național agregat al contractelor de la poziția corespunzătoare (indicatorii 37-54), incluzând toate creditele, reprezintă mai puțin de 10 % din volumul național agregat al contractelor de credit din aceeași categorie însumate și mai puțin de 2 % din volumul contractelor pentru aceeași categorie valorică și a perioadei inițiale fixe la nivelul zonei euro; sau

— volumul național agregat al contractelor de la poziția corespunzătoare care includ toate creditele (garantate și negarantate) pentru categoria valorică corespunzătoare a creditului și a perioadei inițiale fixe în funcție de indicatorii din tabelul de mai jos [foștii indicatori privind contractele noi (CN) 24-29 din tabelul 2 din apendicele 2 la anexa II) reprezintă mai puțin de 100 de milioane de euro în decembrie 2008.